Moldova stă pe un butoi cu pulbere! Populația sărăcită de scumpiri, vulnerabilă la manipulare și proteste plătite

19 Dec. 2022, 10:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2022, 10:15 // Actual //  bani.md

Criza inflaționistă reprezintă un risc sporit pentru stabilitatea politică a țării, dar și a guvernării, fiind un catalizator puternic pentru proteste. Înrăutățirea standardelor de viață face ca unele categorii sociale (mediul rural, pensionari, șomeri, angajați în economia de subzistență) să devină mai susceptibili la manipulare și corupție politică, materializată prin acceptarea plăților pentru participarea la proteste antiguvernamentale, constată Raportul de stare a țării publicat de Expert Grup.

„Acestea sunt dirijate sau exploatate de actorii politici asociați cu grupările cleptocratice: Ilan Șor (Partidul Șor), Veaceslav Platon și Gheorghe Cavcaliuc (presupus afiliat cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc). Primii doi sunt în căutare internațională sub acuzații de crime financiare grave („furtul miliardului”, „laundromat-ul rusesc”), iar al treilea – pentru abuzurile comise în perioada funcționării în cadrul Ministerului de Interne (fabricarea dosarelor pe numele lui Gheorghe Petic și Ruslan Verbițchi). Totodată, există și alte forțe politice care încearcă să instrumenteze spiritul protestatar și antipatiile față de guvernare pentru a restabili relațiile strategice cu Rusia – Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Comuniștilor (PCRM) Agresiunea rusească împotriva Ucrainei a generat implicații enorme pentru relațiile Moldovei cu UE și alți parteneri occidentali, pe de o parte, și cu Rusia, pe de altă parte. În decursul anului 2022, exponenții guvernului moldovean au contribuit la lansarea „Platformei de Sprijin pentru Moldova” (Berlin, aprilie) și au participat la reuniunea statelor G7 (mai) și la întâlnirea informală a Miniștri. Cu toate acestea, Moldova nu s-a aliniat la regimul de sancțiuni”, se mai arată în publicație.

Autorii studiului susțin că aparent, acest lucru a fost acceptat, indirect, la Kiev și în capitalele occidentale, unde se înțelege efectul limitat al participării moldovenești la sancțiuni, comparativ cu consecințele provocate de includerea în lista neagră a „țărilor neprietenoase” (circa 50 de state) față și un grup de membri ai Adunării Populare a UTA Găgăuzia, în frunte cu Victor Petrov.60 Eforturile grupărilor cleptocratice sunt strâns corelate cu criza energetică și cu scumpirea prețului la gaze, realități ce sunt utilizate pentru a inocula categoriilor sociale vulnerabile că doar căderea Guvernului și alegerile anticipate reprezintă soluția optimă. Având în vedere că liderii acestor grupări sunt urmăriți penal în țară, se poate presupune că intenția lor este de a prelua puterea pentru a paraliza reforma justiției și a preveni extrădarea lor în Moldova, confiscarea averii acumulate ilegal și privarea de libertate. Deși doresc colapsarea guvernării, partidele politice pro-ruse optează pentru un scenariu mai puțin precipitat. În acest sens, reprezentații PSRM și PCRM exagerează sau distorsionează deficiențele legate de gestiona[1]rea crizelor pentru a eroda popularitatea tandemului politic Sandu-PAS, ceea ce ar putea contribui la intensificarea protestelor anti-guvernamentale.

Astfel, se urmărește influențarea alegerilor locale din 2023, iar ulterior, prin reacție în lanț, diminuarea oportunităților electorale la prezidențiale din 2024 și la cele legislative din 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.