Dan Manolescu: Creșterea comerțului ilicit cu produse de tutun, o provocare pentru aderarea Republicii Moldova la UE

În martie 2022, Republica Moldova a aderat la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului. Această decizie de aderare reprezintă o prioritate în contextul aplicării Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Autoritățile europene estimează că anual contrabanda de tutun costă UE aproximativ 10 miliarde de euro, din acest motiv lupta cu comerțul ilicit este o prioritate pentru statele UE. În Republica Moldova, comerțul ilegal cu produse de tutun este în creștere. Datele studiului IPSOS, arată că într-un an, în Republica Moldova, piața neagră de țigarete s-a dublat ajungând la o cotă de 7.4%, iar o potențială creștere ar putea crea provocări în parcursul european al țării noastre, scrie infomarket.md.

Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu susține că actual context economic din Republica Moldova, unde rata inflației a depășit pragul de 30%, provocând creșteri foarte mari a prețurilor la utilități și produsele alimentare, a pus presiuni pe bugetul consumatorilor, care s-au orientat către oferte mai ieftine, de pe piața neagră.

”Această creștere a pieței negre a produselor de tutun în Republica Moldova arată că sunt necesare în continuare eforturi susținute ale autorităților, iar aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun este un pas important în aceste sens. Dar, accizele sunt un instrument fiscal important în această ecuație. Pentru că orice creștere accelerată a accizelor la produsele de tutun, ar putea perturba piața legală și provoca o creștere și mai mare a pieței negre”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.

Dan Manolescu a menționat că Republica Moldova are privilegiul de a învăța din greșelile altor state care au aderat la Uniunea Europeană și au încercat într-un ritm accelerat să crească accizele la produsele de tutun conform Directivei UE pentru a ajunge la cota minimă de 90 euro per 1000 țigarete.

”În 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar în 2009, autoritățile române au crescut acciza la produsele de tutun cu 50%, si ca urmare, în mai puțin de nouă luni piața neagră a țigaretelor a ajuns la o cotă de 36%. Pierderile la bugetul de stat s-au ridicat la peste un miliard de euro, lupta cu comerțul ilicit devenind o prioritate pentru Consiliul de Apărare a Țării. Ulterior, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal”, a menționat sursa.

Potrivit lui Manolescu, România nu este singura țară care s-a confruntat cu această situație. De exemplu în Bulgaria, în 2010, cota comerțului ilicit cu țigarete a atins 37%, după ce acciza a fost majorată cu 49%, în Letonia – 54%, în Lituania- 47%. Totodată, statele care au aderat la comunitatea europeană în perioada anilor 2004-2007 au avut nevoie de 10-12 ani pentru a atinge cota accizelor de 90 euro per 1000 țigarete.

Menționă, că Ministerul Finanțelor din Republica Moldova a propus pentru anul 2023 majorarea accizelor de 25%, contrar calendarului fiscal existent care prevede o acciză de 15% pentru anii 2021-2023. Totodată, Guvernul își propune până în 2025 să atingă cota de 90 euro per 1000 de țigarete, în prezent aceasta constituind 47 euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ilicit #comert #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.