Moldova, Ucraina și Georgia, într-un glas către bătrâna doamnă: Vrem acces la spațiul economic european

Premierii Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei au declarat la Bruxelles că vor ca statele pe care le reprezintă să aibă acces la spațiul economic european.

Premierii celor trei state asociate în cadrul Acordului cu UE și-au exprimat dorința obținerii accesului la spațiul economic comunitar. Cele trei state optează pentru cooperarea sectorială în asigurarea integrării fizice a statelor în spațiul comunitar”, se arată în declarația guvernului de la Tbilisi.

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, al Ucrainei, Denis Șmîgali și al Georgiei, Iraklii Garibașvili se află într-o vizită la Bruxelles în cadrul „Trio Asocierii”, pentru elaborarea unei concepții unice în cadrul Parteneriatului Estic.

În data e 17 mai, la Kiev, Republica Moldova, Ucraina și Georgia au semnat memorandumul constituirii „Trio Asocierii”, iar la 19 iulie la Batumi, președinții celor trei state au semnat o declarație comună de integrare în UE.

Parteneriatul Estic este un document UE semnat de șase state care fac parte din respectivul parteneriat. În luna iunie, Belarus a declarat că renunță la participarea sa în cadrul parteneriatului ca urmare a înghețării programelor UE în această țară.

#Bruxelles #parteneriat #declaratie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.