Moldovenii muncesc 37 de ore săptămânal. Sunt mai harnici decât americanii, dar mai relaxați decât indienii

Moldova se situează în zona de mijloc a clasamentului global al orelor de muncă, cu o medie de 37 de ore lucrate pe săptămână, potrivit clasamentului realizat de Visual Capitalist pe baza datelor World Population Review. Studiul compară peste 150 de țări și arată contraste puternice între economiile dezvoltate și cele emergente.

La nivel global, media este de 38,7 ore pe săptămână, însă diferența dintre țările unde se muncește cel mai mult și cele unde programul de lucru este cel mai scurt se apropie de 30 de ore.

În 2025, Bhutan conduce topul cu 54,5 ore lucrate pe săptămână, devenind cea mai „harnică” națiune din lume. Pe primele poziții se regăsesc mai multe state asiatice, din Golf sau Africa: Emiratele Arabe Unite – 48,4 ore, Pakistan – 47,5 ore. India – 45,8 ore, Sudan – 50,8 ore și Lesotho – 50,2 ore.

Multe ore de muncă reflectă, în principal, industrii intensive în forță de muncă, proporția mică a locurilor de muncă part-time și rețelele sociale de protecție reduse, care împing populația către programe prelungite.

La polul opus, economiile dezvoltate din Vestul și Nordul Europei au printre cele mai scurte programe de lucru: Olanda – 26,8 ore, Norvegia – 27,1 ore, Danemarca – 28,8 ore, Marea Britanie – 31,0 ore, Franța – 30,8 ore și Canada – 32,3 ore.

SUA se plasează sub media globală, cu 36,1 ore pe săptămână, dar peste multe alte economii dezvoltate.

Prin comparație, Moldova, cu 37 de ore, se aliniază tendințelor regionale din Europa de Est, unde programele de lucru sunt mai lungi decât în Vest, dar mai scurte decât în statele asiatice sau africane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#europeni #angajati #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.