Moldovenii muncesc 37 de ore săptămânal. Sunt mai harnici decât americanii, dar mai relaxați decât indienii

01 Dec. 2025, 17:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Dec. 2025, 17:15 // Actual //  Ursu Victor

Moldova se situează în zona de mijloc a clasamentului global al orelor de muncă, cu o medie de 37 de ore lucrate pe săptămână, potrivit clasamentului realizat de Visual Capitalist pe baza datelor World Population Review. Studiul compară peste 150 de țări și arată contraste puternice între economiile dezvoltate și cele emergente.

La nivel global, media este de 38,7 ore pe săptămână, însă diferența dintre țările unde se muncește cel mai mult și cele unde programul de lucru este cel mai scurt se apropie de 30 de ore.

În 2025, Bhutan conduce topul cu 54,5 ore lucrate pe săptămână, devenind cea mai „harnică” națiune din lume. Pe primele poziții se regăsesc mai multe state asiatice, din Golf sau Africa: Emiratele Arabe Unite – 48,4 ore, Pakistan – 47,5 ore. India – 45,8 ore, Sudan – 50,8 ore și Lesotho – 50,2 ore.

Multe ore de muncă reflectă, în principal, industrii intensive în forță de muncă, proporția mică a locurilor de muncă part-time și rețelele sociale de protecție reduse, care împing populația către programe prelungite.

La polul opus, economiile dezvoltate din Vestul și Nordul Europei au printre cele mai scurte programe de lucru: Olanda – 26,8 ore, Norvegia – 27,1 ore, Danemarca – 28,8 ore, Marea Britanie – 31,0 ore, Franța – 30,8 ore și Canada – 32,3 ore.

SUA se plasează sub media globală, cu 36,1 ore pe săptămână, dar peste multe alte economii dezvoltate.

Prin comparație, Moldova, cu 37 de ore, se aliniază tendințelor regionale din Europa de Est, unde programele de lucru sunt mai lungi decât în Vest, dar mai scurte decât în statele asiatice sau africane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 15:44 // Actual //  Ursu Victor

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

 

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.