Moldovenii, pe ambrazura scumpirilor. Suntem condamnați la sărăcie

19 Feb. 2022, 12:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Feb. 2022, 12:26 // Actual //  bani.md

În Republica Moldova, legumele s-au scumpit cu 60% faţă de anul trecut. Pâinea cu 16%. Inflaţia se în­dreap­tă spre 20%. Banca Națională a Moldovei  încearcă să oprească scumpirile și a majorat dobâmda cheie la peste 10%.

Acestea înseamnă erodarea standarelor de viaţă în cel mai sărac stat european, acum implicat şi în criza ucraineană.

În faţa unei rate a inflaţiei aşteptate a depăşi 20% anual în a doua jumătate a acestui an şi unei inflaţii de bază (ce nu include preţurile alimentelor şi energiei) de peste 15% anual, BNM şi-a majorat dobânda de referinţă cu două puncte procentuale până la 10,5%, aceasta fiind ultima dintr-o se­rie de creşteri de dobânzi iniţiată la mijlocul anului trecut.

Decizia de politică monetară este menită să modereze creşterea creditării în detrimentul creşterii costurilor asociate, să stimuleze economisirea în detrimentul consumului imediat şi să reducă presiunea asupra deprecierii monedei naţionale pe fondul creşterii deficitului de cont curent şi balanţei comerciale, a explicat banca centrală a ţării.

Biroul de statistică al ţării a anunţat recent că rata generală a inflaţiei a accelerat în ianuarie la 16,6% în termeni anualizaţi, de la 13,9% în decembrie.

Principalul motor al inflaţiei au fost preţurile alimentelor, care s-au scumpit cu 21,5%. În medie, în ianuarie 2022 faţă de ianuarie 2021, legumele s-au scumpit cu aproape 60%, ouăle cu 36%. Pâinea a devenit mai scumpă cu 16%, iar carnea, fructele şi lactatele în medie cu 15%.

În luna ianuarie 2022, faţă de luna decembrie 2021, au crescut preţurile în particular la următoarele produse alimentare: legume, cu 16,9%, fructe proaspete, cu 7,2%, cartofi, cu 6,5%, făină cu 3,5%, ouă cu 2,7%, zahăr cu 2,0%, pâine din făină de grâu cu 1,7%, carne, preparate şi conserve din carne cu 1,6%, relevă datele Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Preţurile produselor nealimentare au crescut cu 13,4%, în timp ce costul serviciilor a urcat cu 14,8% anual.

Preţul reglementat al electricităţii este aşteptat să crească, amplificând impactul inflaţionist al creşterii dramatice a preţului gazelor naturale.

La sfârşitul lunii ianuarie, Moldova a aprobat o majorare cu 34% a preţului gazelor pentru gospodării pentru a putea ţine pasul cu plăţile către furnizorul său dominant, gigantul rus Gazprom, care a ameninţat cu suspendarea livrărilor, potrivit Reuters.

Moldova a declarat deja stare de urgenţă, şi-a amendat bugetul şi a redirecţionat fonduri menite să-i ajute pe cetăţeni să facă faţă creşterii preţurilor energiei pentru a plăti Gazprom, care a majorat preţurile şi a refuzat să amâne plăţile în avans. Ultimul raport privind inflaţia al băncii centrale indică aşteptări de creştere a inflaţiei generale la rate de peste 20% în semestrul al doilea.

Economiștii susțin că actualele scumpiri vor adânci rata sărăciei di Republica Moldova, în condițiile în care majorările prețurilor au loc într-un ritm mai alert decât majorările de salarii.

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.