Țeapa anului! Cum Primăria Chișinăului a fost „uscată” legal de un teren de 1,3 hectare din inima Chișinăului

19 Feb. 2022, 12:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Feb. 2022, 12:41 // Actual //  bani.md

Decizia Curții Supreme de Justiție din iulie 2020, prin care s-a respins recursul declarat de Primăria mun. Chișinău și Consiliul Municipal Chișinău și s-a obligat autoritățile municipale să vândă Societății pe Acțiuni „UNIC” terenul de 1,38 de ha din preajmă a fost luată la limită, cu voturile a doar trei dintre cei cinci judecători din complet. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către Maria Ghervas, una dintre judecătoarele din complet care a avut opinie separată.

La 31 iulie 2020, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al CSJ, format din magistrații Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Nicolae Craiu și Mariana Pitic au considerat recursul depus de Primăria mun. Chișinău și Consiliul Municipal Chișinău neîntemeiat și l-au respins, menținând decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe prin care autoritățile municipale erau obligate să vândă firmei care deține Magazinul Universal Central „UNIC” terenul din preajmă, cu suprafața de 1,38 ha.

Decizia CSJ a fost ulterior executată de 27 de consilieri municipali, care joi, 17 februarie, au votat ca terenul să fie vândut agentului economic pentru circa 2,7 milioane de lei.

Judecătoarea Maria Ghervas a precizat pentru ZdG că la decizia CSJ din 31 iulie 2020 a avut o opinie separată pe caz, nefiind de acord cu decizia completului, prin care s-a dispus respingerea recursului declarat de autoritățile municipale.

Judecătoarea a precizat că și o altă judecătoare din complet, Ala Cobăneanu a avut opinie separată, decizia de respingere a recursului autorităților municipale fiind luată la limită, cu 3 voturi pentru respingerea recursului depus de Primărie și Consiliului Municipal Chișinău și cu alte două voturi împotrivă.

Deciziile separate ale judecătoarelor Ala Cobăneanu și Maria Ghervas NU sunt publicate împreună cu decizia CSJ. Codul de Procedură Civilă prevede faptul că „în cazul în care la adoptarea hotărârii se exprimă o opinie separată, aceasta se anexează la dosar”, dar nu prevede publicarea ei pe portalul instanțelor de judecată.

Preluarea terenului din centrul Capitalei, amplasat vizavi de magazinul universal central „UNIC” a început încă în 2016, la scurt timp după ce statul a vândut, în urma unei licitații „cu strigare”, pachetul majoritar de acțiuni pe care-l deținea în cadrul Societăţii pe Acţiuni Magazinul Universal Central „UNIC”. Acțiunile au fost procurate de către compania „Rogob” SRL, care, imediat după ce a preluat Magazinul „UNIC”, a demarat acţiunile de privatizare a terenului din jurul imobilului.

 

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.