Motorina se ieftinește pentru prima dată în 5 săptămâni: minus 17 bani. Benzina continuă să crească

30 Mart. 2026, 11:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Mart. 2026, 11:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Motorina s-a ieftinit pentru prima dată în ultimele cinci săptămâni, după o perioadă marcată de scumpiri constante pe fundalul conflictului din Orientul Mijlociu.

Potrivit Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), pentru data de 31 martie, prețul maxim la motorină a fost stabilit la 31,93 lei/litru, cu 17 bani mai puțin decât în ziua precedentă. Este prima ieftinire după o serie de majorări consecutive semnificative.

În același timp, benzina continuă să se scumpească ușor. Un litru de benzină A95 va costa 29,66 lei, cu 13 bani mai mult.

Scumpirile din ultimele săptămâni sunt considerabile dacă sunt raportate la începutul lunii martie, când tensiunile din regiune au început să influențeze piața petrolieră. La 1 martie, benzina era vândută cu 23,75 lei/litru, iar motorina costa 20,72 lei/litru.

Astfel, la începutul celei de-a cincea săptămâni de conflict, benzina este mai scumpă cu 5,91 lei/litru, iar motorina cu 11,21 lei/litru — o creștere mult mai accentuată în cazul motorinei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.