Scandal pe reforma administrativă! CALM acuză jocuri politice: e calcul electoral

30 Mart. 2026, 10:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Mart. 2026, 10:35 // Actual //  Ursu Victor

Congresul Autorităților Locale din Moldova a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind modificarea cadrului normativ pentru amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, avertizând că prevederile actuale pot afecta democrația locală și autonomia comunităților.

Potrivit CALM, reducerea pragului de vot sau diminuarea reprezentativității în procesul decizional privind modificarea limitelor teritoriale ar putea deschide calea unor ingerințe politice arbitrare. Reprezentanții autorităților locale subliniază că, în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, orice modificare a limitelor teritoriale trebuie precedată de consultarea colectivităților locale, inclusiv prin referendum.

Organizația critică și eliminarea criteriului privind distanța de 25 km, considerat anterior o garanție pentru apropierea serviciilor publice de cetățeni. CALM susține că această modificare indică o tendință de centralizare și ar putea îndepărta serviciile de comunități, contrar principiului subsidiarității.

În același timp, CALM afirmă că proiectul ar urmări scopuri politice, inclusiv crearea unor unități administrative în funcție de interese electorale, și nu de nevoile reale ale populației. „Reforma trebuie să fie despre apropierea serviciilor de cetățeni, nu despre calcul electoral”, se arată în poziția organizației.

Reprezentanții autorităților locale insistă că amalgamarea voluntară nu poate fi tratată izolat și trebuie integrată într-o reformă amplă a administrației publice. Printre propunerile înaintate se numără stimulente financiare pe termen lung pentru localitățile care aleg să se comaseze, reducerea numărului de raioane, clarificarea competențelor între autoritățile locale și centrale, precum și consolidarea orașelor poli de creștere.

De asemenea, CALM propune măsuri pentru creșterea autonomiei financiare a administrațiilor locale, inclusiv alocarea integrală a impozitului pe venit către orașe, direcționarea unei părți din TVA către comunitățile rurale și redefinirea capacității fiscale pe locuitor.

Organizația solicită și creșterea atractivității funcției publice locale, prin salarii competitive, sporuri de performanță și programe de formare pentru aleșii locali, precum și crearea unui fond de cofinanțare pentru proiecte europene.

Totodată, CALM pledează pentru reducerea birocrației prin digitalizarea serviciilor publice și interconectarea registrelor naționale cu sistemele locale.

În concluzie, organizația nu susține proiectul în forma actuală și cere constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a acestuia. CALM atrage atenția că niciuna dintre propunerile sale nu a fost inclusă în textul analizat și își exprimă speranța că Parlamentul va ține cont de expertiza autorităților locale.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.