Munca „la negru” și salariile în plic: Fiscul a calculat suplimentar 94 de milioane de lei în 2025

Nereguli legate de munca nedeclarată și achitarea salariilor „în plic” au fost constatate în 233 de cazuri, iar autoritățile au calculat suplimentar obligații de plată de 94,1 milioane de lei, potrivit datelor prezentate pentru anul 2025 de către Serviciul Fiscal de Stat.

Pe parcursul anului trecut, inspectorii fiscali au efectuat vizite la 7.886 de agenți economici și au organizat 158 de seminare pentru angajați și angajatori din domenii considerate cu risc sporit de neconformare. În urma măsurilor de conformare, companiile vizate au declarat obligații aferente plăților salariale în sumă totală de 1,6 miliarde de lei, cu peste 36% mai mult față de anul precedent.

Defalcat, au fost declarate 322,3 milioane de lei la impozitul pe venit din salariu, 940,1 milioane de lei la contribuțiile de asigurări sociale și 353,9 milioane de lei la primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, toate în creștere comparativ cu 2024.

În urma controalelor, au fost emise 233 de decizii privind încălcarea legislației muncii și a celei fiscale, fiind stabilite sume suplimentare de plată ce includ impozite, contribuții, prime medicale, penalități și amenzi. Din totalul de 94,1 milioane de lei calculate suplimentar, 22,1 milioane de lei au fost deja achitate.

Autoritățile mai arată că, deși numărul controalelor soldate cu depistarea încălcărilor a fost mai mic decât în anul precedent, suma medie stabilită suplimentar per caz a crescut semnificativ.

Per total, în anul 2025, la bugetul public național au fost încasate obligații aferente plăților salariale în valoare de 47,8 miliarde de lei, în creștere cu peste 13% față de 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#munca la negru #salariu în plic #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova erau vacante, la sfârșitul trimestrului II 2026, circa 31,9 mii de locuri de muncă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Numărul acestora s-a redus cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,3% comparativ cu trimestrul I 2026.

Rata locurilor de muncă vacante, calculată ca raport între posturile libere și numărul total de locuri de muncă, a constituit 4,5%, fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul II 2025.

O parte a posturilor neocupate se regăsește în sectorul public. Din totalul de 31,9 mii de locuri vacante, 13,3 mii, sau 41,6%, erau în sectorul bugetar.

Cele mai multe posturi libere au fost raportate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurările sociale obligatorii, unde erau vacante circa 7,9 mii de locuri de muncă. În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 4,7 mii de posturi, iar în învățământ – 4,3 mii.

Administrația publică se detașează și în ceea ce privește ponderea locurilor neocupate. Rata posturilor vacante în acest sector a ajuns la 13,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă era liber.

Rate ridicate ale locurilor vacante au mai fost înregistrate în transport și depozitare – 6,5%, precum și în sănătate și asistență socială și în activitățile de artă, recreere și agrement – câte 6,2%.

La polul opus, cele mai mici rate ale locurilor vacante au fost consemnate în comerț și reparații auto – 2%, alte activități de servicii – 2,1%, precum și în informații și comunicații – 2,4%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, cea mai mare creștere a numărului de posturi libere a fost înregistrată în învățământ, cu aproximativ 500 de locuri. În construcții, numărul posturilor vacante a crescut cu circa 400, iar în comerț și reparații auto – cu aproximativ 300.

Cele mai mari scăderi au fost raportate în transport și depozitare, unde numărul locurilor vacante s-a redus cu aproximativ 1,2 mii. În administrația publică și apărare, precum și în industria prelucrătoare, diminuarea a fost de circa 200 de posturi în fiecare domeniu.