Mită de până la 1 000 de euro pentru marfă trecută ilegal: șapte vameși, reținuți de CNA

28 Ian. 2026, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Ian. 2026, 09:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Șapte funcționari vamali de la posturile Leușeni–Albița și Cahul–Oancea au fost reținuți pentru 72 de ore într-un dosar de corupție sistemică, anunță Centrul Național Anticorupție (CNA). Acțiunile au fost desfășurate în comun cu procurorii Procuraturii municipiului Cahul.

Potrivit anchetatorilor, angajații Serviciului Vamal sunt bănuiți că ar fi pretins și primit în mod repetat sume de bani de la transportatori de pasageri și colete. În schimbul banilor, aceștia ar fi evitat efectuarea controalelor vamale și ar fi permis introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi declarate și vămuite. Sumele solicitate ar fi ajuns până la 1.000 de euro pentru fiecare caz.

În cadrul urmăririi penale au fost documentate mai multe episoade de pretindere și primire a mijloacelor bănești, care ar fi fost transmise sub controlul organului de urmărire penală, conform procedurilor legale. În urma perchezițiilor, cei șapte suspecți urmează să fie audiați și plasați în izolator.

CNA precizează că investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, identificarea altor persoane implicate și consolidarea probatoriului. Persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Într-o reacție oficială, Serviciul Vamal a anunțat că oferă cooperare deplină organelor de urmărire penală în acest dosar. Instituția a menționat că faptele investigate vizează episoade documentate pe parcursul anului trecut.

Conducerea Serviciului Vamal a dispus, în paralel, inițierea unei anchete interne pentru a clarifica circumstanțele tuturor cazurilor semnalate și pentru a preveni eventuale practici neconforme. Reprezentanții instituției au reiterat că aplică o politică de toleranță zero față de corupție și că orice abatere va fi sancționată conform legislației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.