Musk susține că mișcarea ecologistă a mers prea departe: ”Nu ar trebui să demonizăm petrolul şi gazele”

Petrolul şi gazele nu ar trebui să fie demonizate pe termen mediu, a declarat sâmbătă Elon Musk, fondatorul producătorului de maşini electrice Tesla, dar acesta a mai spus că este important să se reducă emisiile de carbon pentru a conserva planeta, transmite Reuters.

Musk, vorbind la o adunare politică de dreapta organizată de partidul Fraţii Italiei al premierului italian Giorgia Meloni, a declarat: ”Alarma privind schimbările climatice este exagerată pe termen scurt”, el adăugând că mişcarea ecologistă ar fi putut să fi mers prea departe, făcând oamenii să îşi piardă încrederea in viitor.

La summitul climatic COP28 din această lună, reprezentanţii a aproape 200 de ţări au convenit să înceapă reducerea consumului global de combustibili fosili pentru a preveni cele mai grave schimbări climatice, semnalând eventual sfârşitul erei petrolului.
Musk a spus că se consideră un ecologist şi a adăugat că este important ca, pe termen lung, industriile să reducă miliardele de tone de carbon pe care le iau de pe pământ şi le eliberează în atmosferă prin arderea combustibililor fosili.

”Nu ar trebui să demonizăm petrolul şi gazele pe termen mediu”, a adăugat el.
Întrebat dacă companiile sale vor investi în Italia, Musk a spus că este îngrijorat de scăderea ratei natalităţii din ţară.
”Cred că Italia este un loc grozav pentru a investi, dar vreau să subliniez că îmi fac griji pentru o rată scăzută a natalităţii. Dacă forţa de muncă scade, cine va lucra în ţară?” a spus el.

Musk a cerut guvernului italian să creeze stimulente pentru ca familiile să aibă mai mulţi copii, adăugând că o ţară nu se poate baza doar pe fluxurile de imigraţie pentru a umple golul.

Italia a alocat aproximativ 1 miliard de euro în bugetul de anul viitor pentru a face faţă crizei demografice a ţării.

Naşterile în Italia au scăzut anul trecut pentru al 14-lea an la rând şi au fost cele mai reduse de la unificarea ţării în 1861.
Vorbind despre site-ul de social media X, Musk a minimizat îngrijorările legate de scăderea publicităţii pe platformă.
Platforma ”vede deja că se întorc agenţii de publicitate”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Musk #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.