Musk susține că mișcarea ecologistă a mers prea departe: ”Nu ar trebui să demonizăm petrolul şi gazele”

Petrolul şi gazele nu ar trebui să fie demonizate pe termen mediu, a declarat sâmbătă Elon Musk, fondatorul producătorului de maşini electrice Tesla, dar acesta a mai spus că este important să se reducă emisiile de carbon pentru a conserva planeta, transmite Reuters.

Musk, vorbind la o adunare politică de dreapta organizată de partidul Fraţii Italiei al premierului italian Giorgia Meloni, a declarat: ”Alarma privind schimbările climatice este exagerată pe termen scurt”, el adăugând că mişcarea ecologistă ar fi putut să fi mers prea departe, făcând oamenii să îşi piardă încrederea in viitor.

La summitul climatic COP28 din această lună, reprezentanţii a aproape 200 de ţări au convenit să înceapă reducerea consumului global de combustibili fosili pentru a preveni cele mai grave schimbări climatice, semnalând eventual sfârşitul erei petrolului.
Musk a spus că se consideră un ecologist şi a adăugat că este important ca, pe termen lung, industriile să reducă miliardele de tone de carbon pe care le iau de pe pământ şi le eliberează în atmosferă prin arderea combustibililor fosili.

”Nu ar trebui să demonizăm petrolul şi gazele pe termen mediu”, a adăugat el.
Întrebat dacă companiile sale vor investi în Italia, Musk a spus că este îngrijorat de scăderea ratei natalităţii din ţară.
”Cred că Italia este un loc grozav pentru a investi, dar vreau să subliniez că îmi fac griji pentru o rată scăzută a natalităţii. Dacă forţa de muncă scade, cine va lucra în ţară?” a spus el.

Musk a cerut guvernului italian să creeze stimulente pentru ca familiile să aibă mai mulţi copii, adăugând că o ţară nu se poate baza doar pe fluxurile de imigraţie pentru a umple golul.

Italia a alocat aproximativ 1 miliard de euro în bugetul de anul viitor pentru a face faţă crizei demografice a ţării.

Naşterile în Italia au scăzut anul trecut pentru al 14-lea an la rând şi au fost cele mai reduse de la unificarea ţării în 1861.
Vorbind despre site-ul de social media X, Musk a minimizat îngrijorările legate de scăderea publicităţii pe platformă.
Platforma ”vede deja că se întorc agenţii de publicitate”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Musk #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.