Un bonus de 100 de milioane de euro așteaptă să „aterizeze” în buzunarul șefului Ryanair

17 Dec. 2023, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Dec. 2023, 11:06 // Actual //  bani.md

Șeful Ryanair, Michael O’Leary, este pe cale să obțină un bonus de 100 de milioane de euro, după ce acțiunile companiei aeriene low-cost au atins un nivel record în această săptămână, scrie Financial Times.

Acțiunile au urcat vineri la 18,99 euro, ceea ce a dus la o creștere de peste 50% pe parcursul anului și a subliniat poziția Ryanair ca fiind de departe cea mai valoroasă companie aeriană din Europa.

În cadrul unui sistem de bonusuri convenit în 2019, O’Leary poate câștiga opțiuni de acțiuni în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro dacă prețul acțiunilor companiei aeriene atinge 21 de euro timp de 28 de zile sau dacă aceasta raportează profituri anuale de 2,2 miliarde de euro după impozitare.

Plata ar fi una dintre cele mai mari din istoria corporatistă europeană și O’Leary ar primi opțiuni de cumpărare a 10 milioane de acțiuni la 11,12 euro fiecare.

Analiștii financiari care acoperă compania au o țintă medie a prețului acțiunilor de 24 de euro pentru următoarele 12 luni, potrivit datelor Bloomberg, în timp ce compania aeriană a prognozat un profit după impozitare cuprins între 1,85 și 2,05 miliarde de euro pentru anul fiscal până în martie. Planul de stimulare trebuia inițial să se încheie în 2024, dar a fost prelungit până în 2028 în decembrie anul trecut, când acțiunile erau sub 13 euro.

O’Leary a fost plătit cu 925.000 de euro în cel mai recent exercițiu financiar al Ryanair, dar deține și 3,9% din companie, participație care are o valoare de piață de 907 milioane de euro, potrivit FactSet.

Rivalul low-cost Wizz Air a oferit, de asemenea, șefului său executiv un plan de stimulare atrăgător.

József Váradi poate câștiga 100 de milioane de lire sterline dacă prețul acțiunilor acestei companii aeriene ajunge la 120 de lire sterline. Dar creșterea Wizz a fost afectată de problemele legate de lanțul de aprovizionare care au ținut la sol o parte din flota sa, iar acțiunile sale sunt practic stagnante în acest an, la 20 de lire sterline.

O’Leary, care a devenit director executiv al Ryanair în 1994, a condus creșterea fulminantă a companiei aeriene, care a trecut de la o mică companie regională la o putere aviatică globală. Compania aeriană și-a consolidat poziția de lider incontestabil în aviația europeană low-cost după ce a profitat de perturbările cauzate de pandemie pentru a-și crește cota de piață, în timp ce rivalii mai slabi din punct de vedere financiar s-au retras.

Ryanair este a doua cea mai valoroasă companie aeriană din lume în funcție de capitalizarea de piață, după Delta Air Lines din SUA, potrivit datelor Bloomberg, și și-a prezentat planurile de a-și dubla numărul de pasageri în următorul deceniu.

O’Leary a declarat pentru FT la începutul acestui an că el crede că există loc pentru o creștere mai mare în Europa, chiar dacă unii analiști au pus la îndoială faptul că piața este, în esență, la capacitate maximă.

“Atâta timp cât nu facem vreo prostie – ceea ce este o provocare zilnică în această industrie – vom continua să ștergem pe jos cu toate celelalte companii aeriene din Europa”, a spus el.

Analiștii de la Barclays au declarat că obiectivele de creștere ale Ryanair “ar trebui să fie relativ simple”, dar că, la fel ca toate companiile aeriene, compania se confruntă cu riscuri legate de “intervenția autorităților de reglementare, în special în ceea ce privește reglementările de mediu, dar și protecția consumatorilor”. Ryanair nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.