Nebunie imobiliară la Dubai. Vilele de pe Insulele Palmier ajung la prețuri de film

Piața imobiliară din Dubai a încheiat anul 2025 cu vânzări record, consolidând statutul de piață imobiliară de top pentru al cincilea an la rând. Conform datelor de la Departamentul de Terenuri din Dubai, vânzările de proprietăți în emirat au crescut cu 30,64% față de anul precedent, ajungând la peste 682,49 miliarde de dirhami (185,9 miliarde USD) în 2025, comparativ cu 522,36 miliarde de dirhami (142,2 miliarde USD) în 2024, potrivit Gulf News.

În prima jumătate a lui 2025, Dubai Islands, una dintre cele mai exclusiviste zone din Dubai, a înregistrat vânzări de peste 1,66 miliarde de dolari, incluzând tranzacții pentru apartamente și 28 de vile. Prețul mediu al unei vile de dimensiuni relativ modeste în Dubai, în această zonă, a ajuns la 4,08 milioane de dolari. Prețul pentru o vilă mare, cu 6 dormitoare este de până la 12,1 milioane de dolari, potrivit presei locale.

Prețurile medii pentru proprietăți la Dubai Islands în 2025 sunt de aproximativ 6.850 – 7.000 dolari pe metru pătrat. Dacă aceste cifre par șocante, ele sunt mult mai mici decât proprietățile din Palm Jumeirah, unde prețurile pot depăși frecvent 9.000–12.000 de dolari pe metru pătrat, potrivit datelor de pe platforma topluxuryproperty.

Amintim că în Dubai, în luna decembrie a anului trecut, s-a deschis cel mai înalt hotel din lume, Ciel Tower. Acesta s-a ridicat la 377 de metri deasupra Dubai Marina. El a devenit de asemenea, un simbol al bumului imobiliar din Dubai, având în vedere că înălțimea sa record nu a fost planificată – a crescut neașteptat pe măsură ce planurile au fost aruncate și refăcute, a dezvăluit constructorul pentru CNN.

Datele oficiale au arătat că Dubai a înregistrat 214.912 tranzacții de vânzare între ianuarie și sfârșitul lunii decembrie 2025, față de 180.860 de tranzacții în aceeași perioadă a anului 2024, reprezentând o creștere de 18,82%, a raportat Emarat Al Youm.

Tranzacțiile ipotecare au ajuns la 179,26 miliarde de dirhami prin 50.974 de tranzacții, în timp ce cadourile au totalizat 57,25 miliarde de dirhami în 9.556 de tranzacții pe parcursul anului.

Business Bay s-a aflat în fruntea listei zonelor după valoarea vânzărilor în 2025, cu aproximativ 10,43 miliarde de dolari, urmată de Jumeirah Village Circle, cu 6,67 miliarde de dolari, Al Yalayis 1, cu 6,47 miliarde de dolari, și Dubai Investment Park Second, cu 6,31 miliarde de dolari.

Palm Jumeirah s-a clasat pe locul cinci, cu vânzări de aproximativ 5,83 miliarde de dolari.

Pe locul șase s-a situat Airport City, cu 5,65 miliarde de dolari, urmată de zona Burj Khalifa, cu 5,53 miliarde de dolari, Meydan, cu 5,13 miliarde de dolari, Al Yufrah 1, cu 5,10 miliarde de dolari, și Palm Jebel Ali, cu 4,77 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dubaai #imobil #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.