Noi tensiuni post-Brexit între UE și Marea Britanie. Începe „Războiul eolienelor”

Au început noi tensiuni post-Brexit între Boris Johnson și Uniunea Europeană, în legătură cu industria britanică a turbinelor eoliene. Bruxelles-ul este îngrijorat de faptul că guvernul britanic favorizează firmele interne, încălcând acordul comercial.

Sprijinită de gurnele din Franța și Spania, Comisia Europeană a avertizat în mod oficial Marea Britanie că politica de achiziții a guvernului ar putea încălca acordul comercial semnat anul trecut.

Conflictul evidențiază linia dificilă pe care guvernul britanic încearcă să o parcurgă, promițând că va sprijini companiile britanice în epoca post-Brexit, îndeplinind în același timp angajamentul de a fi deschis investițiilor din întreaga lume, inclusiv din Europa, scrie Digi24.

Problema se adaugă pe o listă lungă de tensiuni în relația UE-Regatul Unit de când Marea Britanie a părăsit piața unică și uniunea vamală, inclusiv disputele privind acordurile post-Brexit pentru Irlanda de Nord și emiterea licențelor de pescuit care a dus la tensiuni cu Franța.

Secretarul de afaceri, Kwasi Kwarteng, se pregătește să semneze contracte de energie regenerabilă extrem de valoroase în următoarele luni, în timp ce guvernul încearcă să îndeplinească promisiunea prim-ministrului Boris Johnson că centralele eoliene offshore vor genera suficientă energie electrică pentru a alimenta fiecare casă din Marea Britanie în următorii zece ani.

UE este îngrijorată de susținerea publică a guvernului față de obiectivul industriei de a aproviziona în proporție de 60% cu bunuri fabricate în Marea Britanie sau servicii furnizate pe plan intern dezvoltarea centralelor eoliene offshore.

Însă, acordul comercial și de cooperare dintre UE și Marea Britanie interzice în mod explicit orice cerință pentru companiile care se înscriu la licitații de a „atinge un anumit nivel sau procent din producția internă”.

Aproximativ 50% din lanțul de aprovizionare al industriei din Regatul Unit este deservit în prezent de firme britanice, dar companiile de vârf din UE au un mare interes pe piață, inclusiv firma spaniolă Siemens Gamesa și compania franceză de energie Total. Șapte dintre cele mai mari parcuri eoliene din lume se află pe teritoriul Regatului Unit și este o piață din ce în ce mai fructuoasă pentru furnizorii internaționali de energie.

Spania și Germania au cerut Comisiei Europene să ridice subiectul la următoarea reuniune cu oficialii britanici.

Potrivit unor surse diplomatice, oficialii britanici au confirmat că detaliile privind implicarea industriei locale au fost incluse în caietele de sarcini, dar au precizat că nu s-a decis procentul.

„Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea acordului comercial și de cooperare și a angajamentelor britanice”, a declarat o sursă diplomatică. De asemenea, Comisia a ridicat subiectul viitoarelor subvenții britanice pentru industria de turbine eoliene. Un purtător de cuvânt al comisiei a declarat că oficialii evaluează politica guvernului britanic.

Departamentul pentru afaceri, energie și strategie industrială a declarat că succesul cererilor de contracte din Marea Britanie nu va depinde de angajamentele companiilor privind utilizarea forței de muncă și a serviciilor locale.

„Ne-am angajat să sprijinim industria regenerabilă din Marea Britanie ori de câte ori este posibil și să construim lanțuri de aprovizionare durabile pentru electricitatea cu emisii reduse de carbon, capabile să îndeplinească angajamentul industriei eoliene offshore de a atinge un procent de 60% în privința aprovizionării cu materii prime și servicii din Regatul Unit. Cu toate acestea, în conformitate cu acordul comercial cu Uniunea Europeană, nu există cerințe obligatorii pentru ca lanțurile de aprovizionare să utilizeze produse din Marea Britanie sau orice alt tip de ținte obligatorii”, a transmis departamentul.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.