Nota de plată pentru criza energetică din Europa se apropie de 500 de miliarde de euro

Nota de plată pentru criza energetică din Europa se apropie de 500 de miliarde de euro, pe măsură ce guvernele din regiune se grăbesc să amortizeze impactul creşterii explozive a preţurilor, a anunţat miercuri think-tank-ul Bruegel, preluat de Bloomberg și citat economedia.ro.

Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 6,9 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 2,88% din PIB, ceea ce o plasează pe locul şapte în Europa, după Marea Britanie, Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Spania.

Conform celor mai noi estimări ale Bruegel, cele 27 de state membre UE au alocat până acum 314 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în timp ce Marea Britanie a alocat, singură, 178 de miliarde de euro.

Această povară fiscală în creştere, în condiţiile în care cheltuielile statelor UE sunt echivalente cu 1,7% din Produsul Intern Brut al blocului comunitar, vine într-un moment în care europenii se luptă cu o inflaţie accelerată şi perspective economice sumbre. Miniştrii europeni ai Energiei negociază un plan de urgenţă care ar urma să transfere profiturile excepţionale ale companiilor din energie pentru sprijinirea gospodăriilor şi firmelor vulnerabile. Acordul, care ar urma să fie convenit la reuniunea din 30 septembrie, include de asemenea un plafon de preţ pentru electricitatea produsă de firmele care nu utilizează gaze naturale şi o ţintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

“Concepute iniţial ca un răspuns temporar, la ceea ce trebuia să fie o problemă temporară, aceste măsuri s-au umflat şi au devenit structurale. Această cifră ar urma să crească pe măsură ce preţurile la energie rămân ridicate. Asta este în mod clar nesustenabil din punctul de vedere al finanţelor publice”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.

Chiar dacă estimările analiştilor de la Bruegel includ măsuri precum reducerea ratelor de TVA la electricitate, subvenţii pentru încălzire şi măsuri pentru a menţine unele companii energetice pe linia de plutire, ele nu includ sprijinul sub formă de lichiditate oferit în întreaga Europă. De exemplu, în Germania, guvernul va naţionaliza importatorul de gaze Uniper SE, conform unui plan care prevede injectarea a opt miliarde de euro în companie şi preluarea participaţiei majoritare deţinute de compania finlandeză Fortum Oyj.

Simone Tagliapietra a avertizat că avansul costurilor crizei energetice riscă să adâncească divergenţele economice în rândul statelor membre. “Un asemenea nivel de intervenţie presupune şi riscul de fragmentare în Europa. Guvernele cu un spaţiu fiscal disponibil mai mare, în mod inevitabil, vor gestiona mai bine criza energetică prin devansarea vecinilor în cursa pentru resursele energetice limitate în lunile de iarnă. De aceea, este important să fie concepute politici care să asigure sustenabilitatea fiscală şi aceste politici să fie coordonate, în special în rândul statelor UE”, a spus Simone Tagliapietra.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ruslan Baltaga, directorul Institutului Oncologic din Chișinău, a ocupat timp de peste un deceniu funcția de director și acționar într-o companie britanică, Sindolor LImited în paralel cu activitatea sa în sistemul public moldovenesc. Potrivit registrelor oficiale din Marea Britanie, firma în cauză a fost activă în perioada 2014 – decembrie 2024, iar în bilanțul financiar depus la 31 ianuarie 2024, se spune că a fost lichidată în data de 17 decembrie2024. În declarațiile de avere din 2022, 2023, el a indicat că deține, împreună cu soția, cote-părți într-o firmă privată – Sindolor Limited.

În compania britanică, Baltaga a activat alături de Natalia Baltaga, care figura și ea ca administrator și acționar. Această dublă implicare, în domeniul public și privat, mai ales într-o firmă înregistrată în străinătate, ridică semne de întrebare. Mai mult, se pune problema efectivității exercitării funcției publice. Autoritățile competente sunt chemate să verifice câte zile pe an s-a aflat Baltaga în afara Republicii Moldova, inclusiv pe baza traversărilor de frontieră cu pașapoartele moldovenesc și românesc.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 133/2016, subiectul declarării se află într-o stare de incompatibilitate în cazul în care pe lângă funcţia publică sau de demnitate publică deține/exercită simultan o altă funcţie, calitate sau activitate, fapt care este interzis prin Constituţia Republicii Moldova şi/sau prin alte acte normative.

Cu toate acestea, solicitat de BANI.MD, ANI susține că în cazul lui Baltaga, nu există o incompatibilitate legală, întrucât Legea privind declararea averii și intereselor personale nu interzice în mod expres directorilor de instituții medico-sanitare publice să dețină funcții într-o companie privată, atât timp cât aceasta nu prestează servicii medicale sau farmaceutice.

Întrebările care se ridică nu sunt doar legale, ci și morale: Unde a fost implicarea reală a lui Ruslan Baltaga în toți acești ani? La spital sau la firma privată a familiei? A avut timp să se ocupe de modernizarea protocoalelor medicale, de aducerea în Moldova a tratamentelor de ultimă generație, de organizarea eficientă a blocurilor operatorii sau a bucătăriilor pentru bolnavii oncologici?

Și nu în ultimul rând – unde a fost Ministerul Sănătății în toți acești ani? De ce nu a verificat conflictul potențial de interese? Cum este posibil ca un director de spital republican să administreze discret o companie peste hotare, fără ca sistemul să reacționeze?