Nouă povară la pompă, Radu Marian confirmă

Republica Moldova urmează să-și creeze stocuri obligatorii de produse petroliere echivalente cu 90 de zile de consum, după modelul statelor dezvoltate. Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, susține că măsura este necesară pentru a spori securitatea energetică a țării și pentru a evita eventualele crize de aprovizionare.

Potrivit deputatului, crearea rezervelor strategice de carburanți reprezintă o practică aplicată de zeci de ani în statele dezvoltate, după criza petrolieră din anii 1970.

„Noi ne aliniem la lumea civilizată. Toate țările dezvoltate și-au constituit stocuri pentru 90 de zile de consum. Lucrurile acestea s-au întâmplat după criza petrolieră din anii 1970, când statele dezvoltate au decis că este nevoie de asemenea rezerve. În sfârșit, și noi trebuie să facem aceste lucruri”, a declarat Radu Marian.

Potrivit acestuia, constituirea rezervelor va oferi Republicii Moldova o plasă de siguranță în cazul unor crize internaționale sau al unor întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare.

„În situații de criză internațională nu o să mai avem stații în care să nu fie carburanți. Vom avea rezervele noastre și vom putea alimenta piața dacă apar șocuri la nivel global”, a explicat parlamentarul.

Radu Marian a amintit că Republica Moldova importă aproximativ 99% din carburanții consumați, ceea ce face economia vulnerabilă la fluctuațiile și blocajele de pe piețele externe.

Pentru finanțarea rezervelor strategice va fi introdusă o contribuție care va fi inclusă în prețul carburanților. Deputatul susține însă că impactul asupra consumatorilor va fi limitat și distribuit pe o perioadă lungă de timp.

„La litru, câțiva zeci de bani urmează să contribuie un consumator. Legea nu stabilește exact suma, dar estimările din nota informativă indică aproximativ 48-50 de bani pentru început”, a precizat Marian.

Potrivit proiectului, Republica Moldova nu va fi obligată să constituie imediat stocurile pentru 90 de zile. Procesul va fi realizat gradual, iar obiectivul urmează să fie atins până în anul 2034.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #preturi #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.