Nu suntem genii, dar nici caz pierdut. Moldovenii sunt în topul deștepților

09 Feb. 2026, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 11:33 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ocupă locul 71 în clasamentul global al țărilor în funcție de nivelul mediu de inteligență (IQ), cu un scor estimat de aproximativ 97 de puncte, potrivit unui studiu realizat de platforma International IQ Test, citată de REALITATEA.

Clasamentul a fost elaborat la începutul anului 2026 și se bazează pe date din registrul internațional de IQ, precum și pe rezultatele testelor susținute de aproximativ 1,2 milioane de persoane din 137 de țări și teritorii, potrivit autorilor analizei.

În fruntea clasamentului se află Coreea de Sud, cu un nivel mediu de peste 106 puncte IQ, urmată de China (circa 105), Japonia (aproximativ 104), Iran (peste 103) și Australia (aproximativ 102 puncte). Aceste state depășesc semnificativ media globală, stabilită la 100 de puncte IQ.

În plan regional, Republica Moldova se poziționează peste unele state vecine. România are un scor mediu estimat la aproximativ 96 de puncte, iar Ucraina – în jur de 95 de puncte, ambele fiind plasate ușor mai jos în ierarhia globală.

La polul opus al clasamentului, cele mai scăzute scoruri medii de IQ, sub 90 de puncte, sunt raportate în anumite state din Africa și America Latină, conform acelorași date.

Autorii studiului precizează că rezultatele reflectă medii statistice, influențate de factori precum accesul la educație, condițiile socio-economice, structura demografică și numărul de participanți la testare. În acest context, clasamentul trebuie interpretat ca un indicator orientativ, și nu ca o evaluare absolută a nivelului de inteligență al populațiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.