Veniturile au crescut, dar gaura s-a adâncit. Deficitul bugetar a depășit 14 miliarde de lei

09 Feb. 2026, 11:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 11:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile bugetului public național au ajuns la 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,3 miliarde de lei sau 13,8% față de anul precedent, arată datele cu privire la executarea bugetului public, publicate de Ministerul Finanțelor. Creșterea este susținută în principal de majorarea încasărilor din impozite, TVA și contribuții sociale.

Încasările din impozite și taxe au totalizat 75,9 miliarde de lei, cu 10,8% mai mult decât anul trecut. TVA rămâne cea mai importantă sursă, cu 37,4 miliarde de lei, în creștere cu 4 miliarde de lei (+12%). Avansul a fost înregistrat la TVA pentru bunurile și serviciile produse pe teritoriul Republicii Moldova, care a crescut cu aproape 20%, semn al unei activități economice interne mai intense.

Și accizele au adus mai mulți bani la buget. Este vorba de 12,6 miliarde de lei, cu un plus de 1,14 miliarde de lei față de anul precedent, în special pe fondul creșterii accizelor la produsele fabricate intern (+33%).

Pe partea de cheltuieli, bugetul a înregistrat o creștere similară cu cea a veniturilor. Cheltuielile totale și activele nefinanciare au ajuns la 139,9 miliarde de lei, în urcare cu 16,9 miliarde de lei (+13,7%).

Cele mai mari majorări s-au produs la: prestații sociale – 51,5 miliarde de lei, cu un plus de 6,8 miliarde de lei (+15,2%), cheltuieli de personal – 31,4 miliarde de lei, în creștere cu 3,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – aproape 25 miliarde de lei, cu un avans de 11,7%.

În același timp, subvențiile au scăzut cu aproape 800 milioane de lei, până la 5 miliarde de lei, în timp ce granturile acordate au crescut de peste două ori, depășind 5,8 miliarde de lei.

În pofida creșterii veniturilor, deficitul bugetar s-a adâncit la 14,25 miliarde de lei, cu 1,63 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Deficitul a fost acoperit în principal din surse de finanțare interne și externe.

Datele arată însă o scădere puternică a împrumuturilor externe nete, care s-au redus cu peste 8 miliarde de lei, în timp ce datoria internă a crescut semnificativ, ajungând la 6,7 miliarde de lei, în creștere cu aproape 42% față de anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Oct. 2026, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 15:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania olandeză ASML domină clasamentul celor mai valoroase companii listate la bursă din Europa, cu o capitalizare de peste 670 de miliarde de dolari, în timp ce Republica Moldova este reprezentată de maib, evaluată la doar 912 milioane de dolari. Diferența este uriașă: gigantul tehnologic din Țările de Jos valorează de aproximativ 735 de ori mai mult decât liderul pieței bursiere moldovenești.

Datele se regăsesc într-o analiză publicată de Visual Capitalist, care prezintă cele mai valoroase companii listate la bursă din 42 de țări europene. Clasamentul a fost realizat în baza capitalizării bursiere, utilizând informații de la StockAnalysis.com și bursele locale, disponibile la 29 septembrie 2026 sau la cea mai recentă dată de tranzacționare.

ASML, companie specializată în producerea echipamentelor necesare fabricării celor mai avansate cipuri, ocupă detașat prima poziție în Europa. Valoarea sa de piață, de 670,27 miliarde de dolari, este aproape dublă față de cea a băncii HSBC din Marea Britanie, evaluată la 342,35 miliarde de dolari, și a grupului farmaceutic elvețian Roche, cu 341,5 miliarde de dolari.

Germania este reprezentată de Siemens, cu o capitalizare de 246,27 miliarde de dolari, Franța de L’Oréal, evaluată la 230,18 miliarde de dolari, iar Spania de Banco Santander, cu 205,11 miliarde de dolari. Urmează producătorul farmaceutic danez Novo Nordisk, cu 168,61 miliarde de dolari, și grupul industrial Eaton din Irlanda, cu 168,28 miliarde de dolari.

În Europa de Est, diferențele sunt considerabile. Cea mai valoroasă companie din Polonia este grupul energetic Orlen, cu aproximativ 44 de miliarde de dolari, în timp ce România este reprezentată de Hidroelectrica, cu 17 miliarde de dolari. În Ungaria, OTP Bank valorează aproximativ 36 de miliarde de dolari, iar în Cehia grupul energetic ČEZ ajunge la 34 de miliarde de dolari.

Republica Moldova se situează în partea inferioară a clasamentului, cu maib, a cărei capitalizare bursieră este estimată la 912 milioane de dolari. Prin comparație, Hidroelectrica din România valorează de aproape 19 ori mai mult, iar Orlen din Polonia de aproximativ 48 de ori mai mult.

Totuși, Moldova depășește câteva piețe europene mai mici. În Muntenegru, cea mai valoroasă companie listată, EPCG, este evaluată la 884 de milioane de dolari, iar în Letonia, Eleving Group are o capitalizare de aproximativ 212 milioane de dolari.

Analiza scoate la iveală și o particularitate a economiei europene: băncile domină piețele bursiere naționale. Instituțiile bancare ocupă prima poziție în 15 țări, iar dacă sunt incluse companiile de asigurări și investiții, sectorul financiar conduce în 18 dintre cele 42 de state analizate. Alte zece țări sunt dominate de companii din energie și utilități.

Un alt caz este Novo Nordisk. Producătorul medicamentelor Ozempic și Wegovy era, în 2024, cea mai valoroasă companie europeană, cu o capitalizare de peste 650 de miliarde de dolari. Între timp, grupul danez a pierdut peste 70% din valoarea sa bursieră, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea companiei americane Eli Lilly.

Autorii analizei atrag atenția și asupra dificultăților Europei de a produce noi giganți economici. Potrivit unui raport elaborat în 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Uniunea Europeană nu a fost creată de la zero, în ultimii 50 de ani, nicio companie care să ajungă la o valoare de peste 100 de miliarde de euro.