O criză imobiliară ar lovi direct băncile

07 Apr. 2026, 12:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2026, 12:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sectorul imobiliar și creditele acordate comerțului reprezintă principalele surse de risc pentru sistemul bancar din Republica Moldova în cazul deteriorării calității portofoliului de credite, arată analiza Banca Națională a Moldovei. Potrivit testelor de senzitivitate, o creștere cu 1 punct procentual a ratei creditelor neperformante ar avea cel mai puternic impact asupra ratei fondurilor proprii în aceste două domenii, ceea ce indică vulnerabilități structurale în aceste segmente.

Datele din tabloul de risc al sectorului imobiliar sugerează acumularea unor presiuni în ultimii ani. Indicatorii privind tranzacțiile, autorizațiile de construcție și activitatea pe piață arată o încetinire a sectorului, în timp ce creditarea și expunerea băncilor rămân ridicate. Se conturează astfel un dezechilibru între dinamica pieței și volumul finanțărilor, în special pe segmentul ipotecar, unde ponderea creditelor rămâne ridicată, inclusiv în municipiul Chișinău.

În același timp, testele de stres privind falimentul unor grupuri mari de debitori indică faptul că nicio bancă nu ar coborî sub pragul minim de capital de 10%, ceea ce confirmă o reziliență generală a sistemului. Expunerea totală față de cele 16 grupuri analizate a fost de circa 2,2 miliarde de lei, în ușoară scădere față de trimestrul precedent, iar expunerile neperformante nete rămân nesemnificative raportat la capital.

Pe segmentul lichidității, sectorul bancar continuă să fie bine poziționat. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) a atins 295% la finele anului 2025, mult peste nivelul minim reglementat, chiar dacă a înregistrat o ușoară scădere față de luna precedentă pe fondul creșterii ieșirilor de numerar. Simulările arată că, inclusiv în scenarii de stres, băncile nu ar înregistra deficiențe de lichiditate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Oct. 2026, 16:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.