O femeie a dat în judecată ”Iute Credit” pentru un contract de împrumut cu 5 modalități de penalizare și 4 comisioane

Judecătorii au obligat o companie de creditare nebancară să-i achite daune unei femei pentru că în contractul de împrumut au inclus mai multe clauze abuzive. Potrivit unei decizii a Curții Supreme de Justiție (CSJ), în martie 2018 o femeie a semnat un contract cu OCN ”Iute Credit” SRL prin care aceasta a obținut un împrumut în sumă de de 31.638 de lei. Femeia se obliga, ca în termen de doi ani, să achite dobânda anuală efectivă, taxa aferentă contractului, rata dobânzii aferente, costul transferului la contul bancar, comisionul de garanție, și, după caz, penalitatea de întârziere din plata restantă pentru fiecare zi de întârziere și penalitatea pentru rezilierea contractului, scrie bizlaw.md.

Potrivit graficului de rambursare, în termenul de scadență femeia urma să achite suma totală a împrumutului în mărime de 63.478,32 de lei formată din: valoarea împrumutului acordat – 31.638 de lei; taxa aferentă contractului – 24.044,88 de lei; rata dobânzi aferente (8%) – 4.475,24 de lei și comisionul de garanție – 3.037,20 de lei.

De asemenea, contractul de împrumut prevedea mai multe penalități impuse femeii și anume: penalitatea contractuală în mărime de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere; penalitatea contractuală în valoare de 200 de lei pentru expedierea primei notificări; penalitatea contractuală în valoare de 200 de lei pentru expedierea celei de a două notificări; penalitatea contractuală în valoare de 200 de lei pentru expedierea celei de a treia notificări; penalitatea contractuală în mărime de 30% din valoarea împrumutului acordat pentru rezilierea anticipată a contractului, adică, în total cinci modalități de penalizare.

Judecătorii i-au dat dreptate femeii. Instanța a constatat caracterul abuziv și nulitatea absolută a mai multor clauze cu repunerea părților în situația inițială. De asemenea, s-a dispus încasarea din contul OCN ”Iute Credit” SRL în beneficiul reclamantei a sumei de 2.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 5.000 de lei cheltuieli de asistență juridică.

Decizia instanței poate fi accesată AICI.

#iute credit #comisioane #penalitati #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice (APP) a creat consilii în 24 de societăți pe acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari, atribuțiile cărora ar fi putut fi exercitate de adunarea generală a acționarilor. Aceste decizii au generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor. Concluziile se conțin în raportul de audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”.

Potrivit documentului, structura consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare.

”Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual”, precizează CCRM.

Auditul mai subliniază că unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități – ca reprezentant al statului, membru al consiliilor sau al comisiilor de cenzori și audit – ceea ce poate afecta calitatea exercitării atribuțiilor principale și eficiența administrării entităților economice cu capital de stat.

CCRM constată că actualul cadru normativ este fragmentat, lipsesc strategii uniforme de reorganizare și modele operaționale pentru o guvernanță performantă, iar procesul de triere a entităților economice cu capital de stat utilizează criterii insuficiente.

În concluzie, instituția menționează că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat.