CCRM revine la atacul cibernetic: Nu ne vom lăsa antrenați în tot felul de scenarii, bazate pe speculații

În contextul atacului cibernetic la care a fost supus site-ul Curții de Conturi a Republicii Moldova la data de 15 iulie curent, instituția a publicat la data de 16 iulie curent un comunicat de presă, ca reacție la diversele declarații vehiculate în spațiul public în legătură cu atacul cibernetic asupra site-ului instituției. Ulterior, săptămâna curentă, pe un șir de platforme media, în mod intenționat, s-a promovat o altă teorie, focusată pe atingerea unor scopuri evidente, cu aluzii la faptul că, CCRM ar favoriza o companie concretă în cadrul licitaților conexe domeniului tehnologiei informației.

Astfel, în contextul apariției unor informații tendențioase, Curtea de Conturi vine cu detalii pentru a aduce claritate asupra situației.

„Achizițiile publice, începând cu luna octombrie 2018, sunt organizate prin sistemul MTender, după operarea modificărilor la Legea privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015, prin introducerea licitației desfășurate electronic ca standard pentru toate entitățile din sectorul public din Republica Moldova. MTender este un sistem electronic online de achiziții electronice cu multiple platforme, alcătuit dintr-un portal web și o Unitate Centrală de Date de date de tip deschis (Open Data) și o rețea cu mai multe platforme din sectorul privat, acreditate pentru a sprijini licitațiile desfășurate electronic pentru clienții din sectorul public și sectorul privat. Licitațiile efectuate prin intermediul sistemului sunt transparente, echidistante și se bazează pe selectarea automată a învingătorului, potrivit ofertei de preț și calitate.

Concomitent informăm că, licitațiile publice au avut loc și anterior implementării sistemului MTender, în conformitate cu prevederile Legii menționate. Astfel, compania DAAC System Integrator SRL a fost câștigătorul unor licitații din domeniul TI, organizate de CCRM și anterior. De asemenea, potrivit informației disponibile public pe platforma MTender, compania a fost anunțată câștigătoare, în repetate rânduri, a unui șir de alte licitații organizate de instituțiile publice, cum ar fi Banca Națională a Moldovei, Serviciul de Informație și Securitate, CNAS, Aparatul Președintelui, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Servicii Publice, Comisia Națională a Pieței Financiare, Comisia Electorală Centrală, Agenția Proprietății Publice, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe, Academia de Studii Economice, Agenția Resurse Informaționale Juridice, etc.

De asemenea, compania menționată este unul din contractorii de bază pentru același tip de servicii și pentru companiile din sectorul privat, inclusiv cele mai importante și cele cu investiții străine.

Curtea de Conturi informează că, cadrul legal în domeniul achizițiilor publice implică un șir de proceduri și prevederi transparente, care nu se limitează doar la sistemul MTender. Concomitent cu contractul menționat, instituția deține relații contractuale și cu alte companii care oferă servicii pe alte segmente din domeniul TI.

Cadrul normativ-legal în domeniul achizițiilor publice nu conține prevederi sau reglementări privind proprietarii, acționarii întreprinderilor participante la licitații, sau locația acestora, fiind evaluate componente importante precum aspectele de preț, calitate, eficiență financiară și funcțională. Curtea de Conturi se ghidează cu strictețe de legislația în vigoare, care exclude abordările subiective și preferențiale.

Astfel, conform legislației în domeniu, procesul de achiziții publice în cadrul entităților statului este asigurat de către grupurile de lucru privind achizițiile publice, care evaluează necesitățile de achiziții, elaborează planurile anuale de achiziții, precum și organizează procedurile de achiziție. Prevederea dată este strict respectată în cadrul CCRM, grupul de lucru privind achizițiile publice fiind format din auditori publici ai Curții de Conturi, cu experiență și cunoștințe necesare în domeniu. Acest grup de lucru își îndeplinește cu succes toate sarcinile, fapt confirmat și de auditul extern, căruia Curtea de Conturi este supusă cu regularitate.

În contextul celor expuse, menționăm că, Curtea de Conturi nu se va lăsa antrenată în tot felul de scenarii, acestea bazându-se pe speculații, dar va continua să-și realizeze mandatul și activitatea în conformitate cu Legea organică nr. 260, care vine să confirme angajamentele țării privind auditul public extern, prevăzute în art. 49 al Acordului de Asociere UE-RM”.

CCRM anunță concomitent că, continuă procesul de investigație de către organele de anchetare a cazului legat de atacul cibernetic asupra paginii web a instituției. Curtea de Conturi participă activ la acest proces, asigurând schimbul necesar de informație. La solicitarea organelor de anchetă, Curtea de Conturi nu va oferi detalii sau informație adițională privind mersul anchetei pentru a nu prejudicia investigația.

În context, Curtea de Conturi a menționat că se lucrează intens asupra restabilirii funcționalității site-ului instituției, care va fi accesibil, în regim de dezvoltare și actualizare, cel târziu la începutul săptămânii viitoare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.