CCRM revine la atacul cibernetic: Nu ne vom lăsa antrenați în tot felul de scenarii, bazate pe speculații

21 Iul. 2021, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Iul. 2021, 16:42 // Actual //  MD Bani

În contextul atacului cibernetic la care a fost supus site-ul Curții de Conturi a Republicii Moldova la data de 15 iulie curent, instituția a publicat la data de 16 iulie curent un comunicat de presă, ca reacție la diversele declarații vehiculate în spațiul public în legătură cu atacul cibernetic asupra site-ului instituției. Ulterior, săptămâna curentă, pe un șir de platforme media, în mod intenționat, s-a promovat o altă teorie, focusată pe atingerea unor scopuri evidente, cu aluzii la faptul că, CCRM ar favoriza o companie concretă în cadrul licitaților conexe domeniului tehnologiei informației.

Astfel, în contextul apariției unor informații tendențioase, Curtea de Conturi vine cu detalii pentru a aduce claritate asupra situației.

„Achizițiile publice, începând cu luna octombrie 2018, sunt organizate prin sistemul MTender, după operarea modificărilor la Legea privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015,  prin introducerea licitației desfășurate electronic ca standard pentru toate entitățile din sectorul public din Republica Moldova. MTender este un sistem electronic online de achiziții electronice cu multiple platforme, alcătuit dintr-un portal web și o Unitate Centrală de Date de date de tip deschis (Open Data) și o rețea cu mai multe platforme din sectorul privat, acreditate pentru a sprijini licitațiile desfășurate electronic pentru clienții din sectorul public și sectorul privat. Licitațiile efectuate prin intermediul sistemului sunt transparente, echidistante și se bazează pe selectarea automată a învingătorului, potrivit ofertei de preț și calitate.

Concomitent informăm că, licitațiile publice au avut loc și anterior implementării sistemului MTender, în conformitate cu prevederile Legii menționate. Astfel, compania DAAC System Integrator SRL a fost câștigătorul unor licitații din domeniul TI, organizate de CCRM și anterior. De asemenea, potrivit informației disponibile public pe platforma MTender, compania a fost anunțată câștigătoare, în repetate rânduri, a unui șir de alte licitații organizate de instituțiile publice, cum ar fi Banca Națională  a Moldovei, Serviciul de Informație și Securitate, CNAS, Aparatul Președintelui, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Servicii Publice, Comisia Națională a Pieței Financiare, Comisia Electorală Centrală, Agenția Proprietății Publice, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe, Academia de Studii Economice, Agenția Resurse Informaționale Juridice, etc.

De asemenea, compania menționată este unul din contractorii de bază pentru același tip de servicii și pentru companiile din sectorul privat, inclusiv cele mai importante și cele cu investiții străine.

Curtea de Conturi informează că, cadrul legal în domeniul achizițiilor publice implică un șir de proceduri și prevederi transparente, care nu se limitează doar la sistemul MTender. Concomitent cu contractul menționat, instituția deține relații contractuale și cu alte companii care oferă servicii pe alte segmente din domeniul TI.

Cadrul normativ-legal în domeniul achizițiilor publice nu conține prevederi sau reglementări privind proprietarii, acționarii întreprinderilor participante la licitații, sau locația acestora, fiind evaluate componente importante precum aspectele de preț, calitate, eficiență financiară și funcțională. Curtea de Conturi se ghidează cu strictețe de legislația în vigoare, care exclude abordările subiective și preferențiale.

Astfel, conform legislației în domeniu, procesul de achiziții publice în cadrul entităților statului este asigurat de către grupurile de lucru privind achizițiile publice, care evaluează necesitățile de achiziții, elaborează planurile anuale de achiziții, precum și organizează procedurile de achiziție. Prevederea dată este strict respectată în cadrul CCRM, grupul de lucru privind achizițiile publice fiind format din auditori publici ai Curții de Conturi, cu experiență și cunoștințe necesare în domeniu. Acest grup de lucru își îndeplinește cu succes toate sarcinile, fapt confirmat și de auditul extern, căruia Curtea de Conturi este supusă cu regularitate.

În contextul celor expuse, menționăm că, Curtea de Conturi nu se va lăsa antrenată în tot felul de scenarii, acestea bazându-se pe speculații, dar va continua să-și realizeze mandatul și activitatea în conformitate cu Legea organică nr. 260, care vine să confirme angajamentele țării privind auditul public extern, prevăzute în art. 49 al Acordului de Asociere UE-RM”.

CCRM anunță concomitent că, continuă procesul de investigație de către organele de anchetare a cazului legat de atacul cibernetic asupra paginii web a instituției. Curtea de Conturi participă activ la acest proces, asigurând schimbul necesar de informație. La solicitarea organelor de anchetă, Curtea de Conturi nu va oferi detalii sau informație adițională privind mersul anchetei pentru a nu prejudicia investigația.

În context, Curtea de Conturi a menționat că se lucrează intens asupra restabilirii funcționalității site-ului instituției, care va fi accesibil, în regim de dezvoltare și actualizare, cel târziu la începutul săptămânii viitoare.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!