O magistrată de la Curtea de Apel Bălți a fost demisă de CSM

02 Mart. 2021, 09:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 09:38 // Actual //  Realitatea.md

Judecătoarea de la Curtea de Apel Bălți, Aurelia Toderaș, a fost demisă din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după depunere din propria dorință a cererii. Decizia a fost luată astăzi de către CSM, în cadrul ședinței.

Cererea de demisie a judecătoarei a fost examinată de către membrii CSM în lipsa acesteia, așa cum a solicitat Aurelia Toderaș.

Magistrata și-a început activitatea la 1 februarie 2006, fiind numită în funcția de judecătoare la Judecătoria Florești pentru 5 ani. La 26 ianuarie, 2011 Toderaș a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. La 26 august a aceluiași an, prin decretul șefului statului, aceasta a fost numită în funcția de președinte al Judecătoriei Florești, pe un termen de patru ani. Ulterior, la 3 decembrie 2014 a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Bălți, unde și-a exercitat atribuțiile până în prezent.

În cariera sa de judecătoare, Aurelia Toderaș a fost menționată cu diplomă de onoare.

Decretul de demitere a judecătoarei urmează a fi emis de către șefa statului, Maia Sandu, conform Legii privind activitatea judecătorului în Republica Moldova.

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.