O magistrată de la Curtea de Apel Bălți a fost demisă de CSM

02 Mart. 2021, 09:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 09:38 // Actual //  Realitatea.md

Judecătoarea de la Curtea de Apel Bălți, Aurelia Toderaș, a fost demisă din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după depunere din propria dorință a cererii. Decizia a fost luată astăzi de către CSM, în cadrul ședinței.

Cererea de demisie a judecătoarei a fost examinată de către membrii CSM în lipsa acesteia, așa cum a solicitat Aurelia Toderaș.

Magistrata și-a început activitatea la 1 februarie 2006, fiind numită în funcția de judecătoare la Judecătoria Florești pentru 5 ani. La 26 ianuarie, 2011 Toderaș a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. La 26 august a aceluiași an, prin decretul șefului statului, aceasta a fost numită în funcția de președinte al Judecătoriei Florești, pe un termen de patru ani. Ulterior, la 3 decembrie 2014 a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Bălți, unde și-a exercitat atribuțiile până în prezent.

În cariera sa de judecătoare, Aurelia Toderaș a fost menționată cu diplomă de onoare.

Decretul de demitere a judecătoarei urmează a fi emis de către șefa statului, Maia Sandu, conform Legii privind activitatea judecătorului în Republica Moldova.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.