O nouă privire asupra obișnuitului. Cât de corect este să funcționăm așa cum suntem obișnuiți?

Oamenii se mișcă pe bază de inerție. Adesea, începând să facem ceva, continuăm fără să ne mai gândim dacă acțiunile noastre sunt corecte sau nu. Să luăm serviciul drept exemplu.

Încă din copilărie am auzit că munca este strict legată de un program fix și de odihnă, că masa prânzului trebui să fie la o anumită oră, iar salariul să vină într-o anumită zi a lunii. E o obișnuință. Dar cât de corectă este aceasta?

Gândiți-vă – în lume există o persoană care stabilește la ce oră trebuie să vă ridicați din pat și la ce oră trebuie să mergeți la culcare. El decide la ce oră să mâncați. Iar dacă, de exemplu, aveți doar o singură cafenea la locul de muncă, tot el decide ce veți mânca la prânz. Și această persoană nu sunteți dvs. Mai credeți că este normal un astfel de stil de viață?

Desigur că nu! Mai ales astăzi, când lumea și piața oferă atât de multe modalități de a câștiga bani buni direct de pe ecranul unui smartphone. Și, adesea, nici măcar nu trebuie să efectuați careva acțiuni pentru aceasta.

Un exemplu clar este serviciul PAMM de la brokerul Forex Alpari. PAMM este cel mai simplu mod posibil de a vă asigura venituri pasive. Pentru a face acest lucru, este suficient să deschideți un cont, să îl supliniți și să alegeți un manager – cel care va tranzacționa diferența de curs valutar pentru dvs. În același timp, toți banii rămân în contul dvs., iar managerul primește o recompensă numai dacă câștigă bani pentru dvs.

Nu este de mirare faptul că astăzi conturile PAMM unesc sute de mii de investitori din întreaga lume. La urma urmei, aceasta nu este doar o cale către bogăție. Aceasta este calea spre libertate.

#Forex #Alpari #PAMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.