O nouă privire asupra obișnuitului. Cât de corect este să funcționăm așa cum suntem obișnuiți?

Oamenii se mișcă pe bază de inerție. Adesea, începând să facem ceva, continuăm fără să ne mai gândim dacă acțiunile noastre sunt corecte sau nu. Să luăm serviciul drept exemplu.

Încă din copilărie am auzit că munca este strict legată de un program fix și de odihnă, că masa prânzului trebui să fie la o anumită oră, iar salariul să vină într-o anumită zi a lunii. E o obișnuință. Dar cât de corectă este aceasta?

Gândiți-vă – în lume există o persoană care stabilește la ce oră trebuie să vă ridicați din pat și la ce oră trebuie să mergeți la culcare. El decide la ce oră să mâncați. Iar dacă, de exemplu, aveți doar o singură cafenea la locul de muncă, tot el decide ce veți mânca la prânz. Și această persoană nu sunteți dvs. Mai credeți că este normal un astfel de stil de viață?

Desigur că nu! Mai ales astăzi, când lumea și piața oferă atât de multe modalități de a câștiga bani buni direct de pe ecranul unui smartphone. Și, adesea, nici măcar nu trebuie să efectuați careva acțiuni pentru aceasta.

Un exemplu clar este serviciul PAMM de la brokerul Forex Alpari. PAMM este cel mai simplu mod posibil de a vă asigura venituri pasive. Pentru a face acest lucru, este suficient să deschideți un cont, să îl supliniți și să alegeți un manager – cel care va tranzacționa diferența de curs valutar pentru dvs. În același timp, toți banii rămân în contul dvs., iar managerul primește o recompensă numai dacă câștigă bani pentru dvs.

Nu este de mirare faptul că astăzi conturile PAMM unesc sute de mii de investitori din întreaga lume. La urma urmei, aceasta nu este doar o cale către bogăție. Aceasta este calea spre libertate.

#Forex #Alpari #PAMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, afirmă că dificultățile întâmpinate de producătorii moldoveni pe piața internă nu țin exclusiv de preț sau de lipsa accesului în rețelele comerciale, ci de un cumul de factori care includ vizibilitatea produselor, cooperarea între fermieri și comportamentul consumatorilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la Vocea Basarabiei, unde a fost abordată problema prezenței produselor autohtone în supermarketuri.

În contextul discuției despre continuitatea livrărilor, ministra a confirmat că acest aspect reprezintă una dintre provocările majore pentru agricultori. Ea a subliniat că promovarea produsului autohton este prevăzută drept prioritate în programul de guvernare, însă este nevoie de mai mult decât simpla prezență pe raft.

„Vizibilitatea pentru fermierii și producătorii noștri trebuie să fie mult mai mare. Nu vorbim doar de vizibilitate, ci și de solidaritate și de educație în consumul local”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Potrivit ministrei, produsele fabricate în Republica Moldova există în magazine, însă modul în care sunt prezentate nu le face suficient de atractive pentru cumpărători. „Trebuie să regândim poziționarea lor, etichetarea, poate cu mențiuni de tip ”produs de-acasă” astfel încât consumatorul să le observe și să le aleagă”, a spus oficiala.

Catlabuga a respins ideea că diferența de preț este, în toate cazurile, factorul decisiv în alegerea consumatorilor. „Nu este adevărat că problema este mereu prețul. Nu tot timpul”, a subliniat ministra, adăugând că statul poate interveni prin subvenții și programe de sprijin pentru a ajuta producătorii locali să devină mai competitivi.

Referindu-se la solicitările agricultorilor privind revenirea la o cotă obligatorie de produse autohtone pe rafturile magazinelor, ministra a reiterat că formula de tip 50% nu este compatibilă cu normele europene, însă a lăsat deschisă posibilitatea identificării unor instrumente alternative, adaptate pieței actuale.

Declarațiile vin în contextul lansării campaniei „Cumpăr BUN de-acasă”, inițiată de Ministerul Agriculturii, care îndeamnă consumatorii să aleagă produse moldovenești. În lipsa unor măsuri legislative concrete, inițiativa rămâne deocamdată un apel voluntar, în timp ce producătorii avertizează că fără politici coerente și vizibile, agricultura locală va continua să piardă teren în fața importurilor.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.