O nouă privire asupra obișnuitului. Cât de corect este să funcționăm așa cum suntem obișnuiți?

Oamenii se mișcă pe bază de inerție. Adesea, începând să facem ceva, continuăm fără să ne mai gândim dacă acțiunile noastre sunt corecte sau nu. Să luăm serviciul drept exemplu.

Încă din copilărie am auzit că munca este strict legată de un program fix și de odihnă, că masa prânzului trebui să fie la o anumită oră, iar salariul să vină într-o anumită zi a lunii. E o obișnuință. Dar cât de corectă este aceasta?

Gândiți-vă – în lume există o persoană care stabilește la ce oră trebuie să vă ridicați din pat și la ce oră trebuie să mergeți la culcare. El decide la ce oră să mâncați. Iar dacă, de exemplu, aveți doar o singură cafenea la locul de muncă, tot el decide ce veți mânca la prânz. Și această persoană nu sunteți dvs. Mai credeți că este normal un astfel de stil de viață?

Desigur că nu! Mai ales astăzi, când lumea și piața oferă atât de multe modalități de a câștiga bani buni direct de pe ecranul unui smartphone. Și, adesea, nici măcar nu trebuie să efectuați careva acțiuni pentru aceasta.

Un exemplu clar este serviciul PAMM de la brokerul Forex Alpari. PAMM este cel mai simplu mod posibil de a vă asigura venituri pasive. Pentru a face acest lucru, este suficient să deschideți un cont, să îl supliniți și să alegeți un manager – cel care va tranzacționa diferența de curs valutar pentru dvs. În același timp, toți banii rămân în contul dvs., iar managerul primește o recompensă numai dacă câștigă bani pentru dvs.

Nu este de mirare faptul că astăzi conturile PAMM unesc sute de mii de investitori din întreaga lume. La urma urmei, aceasta nu este doar o cale către bogăție. Aceasta este calea spre libertate.

#Forex #Alpari #PAMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.