O nouă privire asupra obișnuitului. Cât de corect este să funcționăm așa cum suntem obișnuiți?

Oamenii se mișcă pe bază de inerție. Adesea, începând să facem ceva, continuăm fără să ne mai gândim dacă acțiunile noastre sunt corecte sau nu. Să luăm serviciul drept exemplu.

Încă din copilărie am auzit că munca este strict legată de un program fix și de odihnă, că masa prânzului trebui să fie la o anumită oră, iar salariul să vină într-o anumită zi a lunii. E o obișnuință. Dar cât de corectă este aceasta?

Gândiți-vă – în lume există o persoană care stabilește la ce oră trebuie să vă ridicați din pat și la ce oră trebuie să mergeți la culcare. El decide la ce oră să mâncați. Iar dacă, de exemplu, aveți doar o singură cafenea la locul de muncă, tot el decide ce veți mânca la prânz. Și această persoană nu sunteți dvs. Mai credeți că este normal un astfel de stil de viață?

Desigur că nu! Mai ales astăzi, când lumea și piața oferă atât de multe modalități de a câștiga bani buni direct de pe ecranul unui smartphone. Și, adesea, nici măcar nu trebuie să efectuați careva acțiuni pentru aceasta.

Un exemplu clar este serviciul PAMM de la brokerul Forex Alpari. PAMM este cel mai simplu mod posibil de a vă asigura venituri pasive. Pentru a face acest lucru, este suficient să deschideți un cont, să îl supliniți și să alegeți un manager – cel care va tranzacționa diferența de curs valutar pentru dvs. În același timp, toți banii rămân în contul dvs., iar managerul primește o recompensă numai dacă câștigă bani pentru dvs.

Nu este de mirare faptul că astăzi conturile PAMM unesc sute de mii de investitori din întreaga lume. La urma urmei, aceasta nu este doar o cale către bogăție. Aceasta este calea spre libertate.

#Forex #Alpari #PAMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.