O nouă privire asupra obișnuitului. Cât de corect este să funcționăm așa cum suntem obișnuiți?

Oamenii se mișcă pe bază de inerție. Adesea, începând să facem ceva, continuăm fără să ne mai gândim dacă acțiunile noastre sunt corecte sau nu. Să luăm serviciul drept exemplu.

Încă din copilărie am auzit că munca este strict legată de un program fix și de odihnă, că masa prânzului trebui să fie la o anumită oră, iar salariul să vină într-o anumită zi a lunii. E o obișnuință. Dar cât de corectă este aceasta?

Gândiți-vă – în lume există o persoană care stabilește la ce oră trebuie să vă ridicați din pat și la ce oră trebuie să mergeți la culcare. El decide la ce oră să mâncați. Iar dacă, de exemplu, aveți doar o singură cafenea la locul de muncă, tot el decide ce veți mânca la prânz. Și această persoană nu sunteți dvs. Mai credeți că este normal un astfel de stil de viață?

Desigur că nu! Mai ales astăzi, când lumea și piața oferă atât de multe modalități de a câștiga bani buni direct de pe ecranul unui smartphone. Și, adesea, nici măcar nu trebuie să efectuați careva acțiuni pentru aceasta.

Un exemplu clar este serviciul PAMM de la brokerul Forex Alpari. PAMM este cel mai simplu mod posibil de a vă asigura venituri pasive. Pentru a face acest lucru, este suficient să deschideți un cont, să îl supliniți și să alegeți un manager – cel care va tranzacționa diferența de curs valutar pentru dvs. În același timp, toți banii rămân în contul dvs., iar managerul primește o recompensă numai dacă câștigă bani pentru dvs.

Nu este de mirare faptul că astăzi conturile PAMM unesc sute de mii de investitori din întreaga lume. La urma urmei, aceasta nu este doar o cale către bogăție. Aceasta este calea spre libertate.

#Forex #Alpari #PAMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.