(VIDEO) Propunerea unui deputat privind stabilirea tarifelor la carburanți

Un deputat propune stabilirea normelor generale de calculare și aplicare a prețurilor la principalele produse petroliere. Proiectul de lege stabilește formula de calcul a prețurilor maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale, prin care se propune calcularea la un litru, separat pentru fiecare tip de produs și partidă importată.

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a Legii privind piața produselor petroliere, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către deputatul Alexandru Oleinic, membru al Comisiei.

Potrivit autorului, amendamentele propuse sunt orientate spre limitarea abuzurilor din domeniu prin crearea în perspectivă a unui mediu economic bazat pe principiile economiei de piață. „Modificările aplicate de către Parlament în iulie 2018, la Legea privind piața produselor petroliere, prin care se lăsa la dorința importatorilor și comercianților de produse petroliere stabilirea prețurilor, sunt nejustificate”, menționează deputatul.

Proiectul conține o anexă în care este prezentată formula de calcul a prețurilor maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale. Acestea se vor calcula doar la un litru, separat pentru fiecare tip de produs și partidă importată.

În opinia autorului inițiativei, proiectul va duce la crearea unui mediu concurențial mai echitabil pe piață, în special în raport cu companiile mici, întrucât reglementarea prețurilor va exclude abuzurile potențiale din partea operatorilor mari prin dictarea de facto a prețurilor și respectiv excluderea concurenței neloiale (cu caracteristici de înțelegeri de cartel).

Totodată, inițiativa urmărește asigurarea stabilirii unor prețuri cât mai juste la aceste produse, ținând cont de fluctuațiile existente la bursele internaționale și regionale (Platts), evitând orice reticențe pe această piață.

Deputatul mai invocă stabilirea unor prețuri la produsele petroliere în strictă concordanță cu calitatea acestora, luând în considerare cotațiile Platts, precum și încurajarea utilizării eficiente a resurselor financiare de către managementul companiilor din sector, inclusiv prin eliminarea costurilor neargumentate.

Proiectul urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului în prima lectură.

Precizăm că, scumpirile la carburanți din ultima perioadă în Republica Moldova au începutul la mijlocul lunii decembrie. Atunci prețurile au crescut în medie cu 60 de bani. La mijlocul lunii ianuarie au fost anunțate prețuri mai mari în medie cu un leu, iar pe parcursul lunii februarie, aceasta este a treia scumpire.

Amintim că, din martie 2019, petroliștii stabilesc de sine stătător prețurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, fără să depășească rata de rentabilitate anuală de 10%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.