O nouă scumpire a combustibililor, chiar și cu 40 de bani. Prețurile de panourile benzinăriilor. Ce spun experții

Unele rețele de benzinării au afișat preţuri mai mari cu aproape 30 de bani pentru un litru. Se întâmplă la doar o zi după ce Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a aprobat modificări la metodologia de calculare a preţurilor carburanţilor.

S-a scumpit benzina A 95. Un litru costă acum între 20 de lei și 21 de bani şi 20 de lei și 34 de bani.

Motorina, care până acum un litru costa în medie 16 lei şi 38 de bani, s-a sumpit până la 16 lei și 50 de bani litrul.

Iar gazul lichefiat se vinde acum cu până la 40 de bani mai scump.

După noile modificări, ANRE anunţa că decizia nu va influența creșterea prețurilor cu amănuntul la produsele petroliere, prețul la pompă fiind calculat în baza parametrilor stabiliți anterior.

Bani.md amintește că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a majorat vineri marja de comercializare angro și cu amănuntul a benzinei, motorinei și a gazului lichefiat pentru a preîntîmpina, potrivit instituției, penuria de produse petroliere pe piață. Reprezentanții companiilor susțin însă că și după această majorare vor lucra în pierdere.

Expertul în energetică Ion Muntean a declarat pentru Radio Chișinău că în urma modificărilor de astăzi, prețurile la carburanți vor crește din nou. Majorarea ar trebui să fie în proporție de aproximativ 3% în urma schimbării metodologiei, iar dacă și cotațiile internaționale vor crește, nu este exclus că prețul produselor petroliere va crește în timpul apropiat cu aproximativ 50 de bani.

Amintim că de la 1 iulie, ANRE stabilește din nou prețurile plafon la carburanți, după o pauză de peste doi ani.

Noua metodologie a început să fie aplicată în urma unor modificări legislative adoptate de Parlament în luna aprilie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.