O transformare rapidă a corpului este posibilă! Azi doar cu ajutorul doctorului Tău de încredere!

Remodelarea corporală – o sarcină complexă, ce necesită abordare multilaterală

Există câteva direcții în care se lucrează pentru o remodelare corporală reușită. Pe lângă cercetarea amănunțită a stării de sănătate și stabilirea scopurilor, se decid prioritățile, ce modificări vor avea un impact sporit și ce intervenții pot fi combinate, eventual, pentru un rezultat optimal.

Intervențiile plastice utile pentru o remodelare corporală completă:

Liposucție (distrugerea rezervelor de grăsime și eliminarea intraoperatorie a acestora)

În Republica Moldova, conform datelor statistice, circa 50% dintre persoanele care au vârsta peste 18 ani sunt supraponderale sau obeze. Ponderea persoanelor obeze este mai mare în mediul urban, în comparație cu mediul rural (de altfel, o explicație bună pentru faptul că la capitolul remodelare corporală Chișinău este pe primul loc în topul locațiilor favorite pentru liposucție din Moldova). De asemenea, obezitatea este mai frecventă în rândul femeilor, de aceea liposucția frecvent este combinată cu următoarea intervenție din listă.

Lipofilling (folosirea propriilor țesuturi adipoase pentru a mări volumul unde se cere – de exemplu, augmentarea feselor)

Lipofillingul este natural combinat cu aspirarea țesutului gras, deoarece se obține un efect dublu asupra proporțiilor corporale. Volumul pleacă din zonele problematice și este adăugat acolo unde este binevenit. Mai mult decât atât, lipofillingul este aplicabil și pentru a modifica trăsăturile faciale, accentuând trăsăturile ce necesită un plus de definiție. Dacă te decizi să apelezi la liposucție, numaidecât merită să întrebi de medicul estetician dacă poate folosi lipofillingul în anumite zone, pentru rezultate optime.

Operația de micșorare a stomacului (mai des aplicată în obezitatea morbidă)

Se aplică atunci când o liposucție nu va fi suficientă, de obicei în cazul când obezitatea este avansată. Prin micșorare de stomac pacienții scapă de 70-80% din stomac și de chinul sufocant al grăsimii. Operația de micșorare a stomacului, care mai este numită și Gastric Sleeve, este metoda prin care este îndepărtată partea exterioară a stomacului. Intervenția se realizează pe cale laparoscopică, deci este minimal invazivă și nu lasă urme foarte evidente, pe lângă rezultatul avid dorit – în primele 6 luni după operație pacienții scapă de cca 40% din greutate!

Abdominoplastia și brahioplastia (corecția abdomenului și brațelor)

Indiferent care este metoda de slăbire aleasă, una dintre cele mai de temut probleme legate de pierderea greutății este reziduul de piele. Desigur, parțial pielea își revine, dar adesea surplusul rămâne și trezește complexe noi. Din fericire, abdominoplastia și brahioplastia se pretează perfect în planul de remodelare corporală, rejuvenează aspectul general și oferă acea definiție a siluetei pe care și-o doresc pacienții.

Evident, fiecare caz este individual și doar consultația la medicul estetician poate clarifica prioritățile în fiecare situație, dar soluțiile există și dacă niște intervenții chirurgicale pot crește nivelul vieții și îmbunătăți părerea de sine, ele merită efortul. Pentru consultații, este suficient un apel la +37379432776 sau 373 (22) 202373.

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.