Regina Elizabeta a II-a își va sărbători jubileul de platină în iunie 2022. Englezii vor avea 4 zile libere

03 Iun. 2021, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Iun. 2021, 11:35 // Actual //  MD Bani

Majestatea Sa Regina Elizabeta a II-a își va sărbători jubileul de platină în perioada 2 – 5 iunie, 2022. Despre aceasta s-a anunțat pe pagina de Twitter a familiei Regale.

Zilele libere oferite în 2022, în perioada 2 – 5 iunie l va oferi comunității din Marea Britanie o oportunitate de a se uni pentru a sărbători această etapă istorică.

Oadată ce își va sărbători 70 de ani de la încoronare, Regina va deveni primul monarh britanic care sărbătorește un jubileu de platină, după ce a urcat pe tron ​​la doar 25 de ani în 1952.

Cum va fi sărbătorit Jubileul Reginei?

Într-o serie de tweet-uri suplimentare, au fost dezvăluite planurile pentru cele 4 zile libere din 2022, inclusiv o serie de evenimente publice și comunitare, pe lângă momentele naționale de reflecție în aprecierea celor 70 de ani de slujire ai reginei.

Evenimentele planificate pentru zilele libere includ Trooping the Color, iluminarea balizelor Platinum Jubilee, un serviciu de mulțumire la Catedrala Sf. Pavel și Platinum Jubilee Pageant.

Prânzul Marelui Jubileu va fi, de asemenea, reînviat, oferind comunității o oportunitate de a sărbători împreună reperul, indiferent dacă este practic, la ușă sau pe stradă.

 

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.