Octavian Armașu a participat la conferința internațională „Politica monetară într-o nouă realitate europeană”

Provocările politicii monetare, realitatea post-pandemică și consecințele economice ale războiului din Ucraina au fost discutate la conferința internațională cu tema „Politica monetară într-o nouă realitate europeană”, găzduită astăzi de banca centrală a Poloniei (Narodowy Bank Polski).

Evenimentul a fost organizat în premieră pentru băncile centrale și a reunit oficiali din țările cuprinse între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, în cadrul inițiativei „Trei Mări” care cuprinde 12 state membre ale Uniunii Europene. La conferință au participat și șefii băncilor centrale ale Ucrainei și Georgiei, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

Evenimentul și-a propus o destinație inovatoare, oferind o platformă pentru împărtășirea experiențelor, perspectivelor și ideilor referitoare la provocările de politică monetară cu care se confruntă băncile centrale în condițiile actuale.

Cele trei sesiuni de dezbateri au vizat impactul sever al crizei COVID și efectul devastator al războiului din Ucraina asupra inflației atât la nivel regional, cât și la cel global.

„Toate băncile centrale se confruntă cu aceleași dileme și toate caută soluțiile cele mai potrivite pentru economiile lor. Nu există o rețetă universală. Pentru fiecare bancă centrală este o responsabilitate foarte complexă, în funcție de particularitățile de țară. În acest sens, BNM depune toate eforturile ca să ia măsurile cele mai adecvate”, menționează Octavian Armașu.

Inițiativa „Trei Mări” a fost lansată de Croația și Polonia în anul 2015 ca o platformă a țărilor membre UE din Europa Centrală și de Est pentru a stimula cooperarea în regiune, a accelera procesele de modernizare a infrastructurii de transport și digitală și a consolida independența energetică. Membrii acestei inițiative sunt: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Austria, Slovenia, Croația, România și Bulgaria.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#conferinta #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.