Octavian Armașu: Moneda națională este nu doar un atribut al statului, dar joacă un rol foarte important în economie

Astăzi, 29 noiembrie 2021, Banca Națională a Moldovei (BNM) organizează mai multe evenimente dedicate aniversării a 28-a de la introducerea leului moldovenesc.

Cu această ocazie guvernatorul BNM, Octavian Armașu subliniază că punerea în circulație, în urmă cu 28 de ani, a monedei naționale – leul moldovenesc – a devenit parte a istoriei noastre alături de alte atribute statale care ne determină ca țară suverană și independentă.

„Moneda națională este nu doar un atribut al statului, dar joacă un rol foarte important în economie. Sporirea calității monedei naționale și a nivelului de utilizare a plăților fără numerar reprezintă unul din obiectivele strategice ale BNM”, afirmă șeful băncii centrale.

În acest an, startul aniversării este dat de un eveniment festiv de lansare a unor monede comemorative și jubiliare, care se va desfășura la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina web a BNM și profilurile sale din rețelele de socializare (Facebook și Youtube).

Tot astăzi, la muzeul Băncii Naționale a Moldovei, între orele 13.00 și 17.00, va avea loc o expoziție, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria monedei naționale. Pentru a respecta normele sanitare, va fi permis accesul a câte 10 persoane în grup, care vor prezenta certificatul de vaccinare sau testul negativ Covid-19, cu excepția copiilor. Toți participanții vor purta mască de protecție. O vizită va dura 30 de minute.

Studenții de la Facultatea de jurnalism și științele comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova vor participa la un atelier de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”. Totodată, experții băncii centrale vor relata care sunt elementele de siguranță ale monedei naționale.

Amintim că, Leul moldovenesc a fost introdus în circulație pe 29 noiembrie 1993, iar timp de 28 de ani s-a modernizat în mod constant.

#leul moldovenesc #aniversare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) respinge criticile cu privire la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute în bugetul pentru anul 2026 pentru prime de performanță și ajutoare materiale și susține că fondurile nu provin din bugetul de stat și că sumele reprezintă doar un plafon maxim estimativ, nu cheltuieli garantate.

Precizările au fost transmise într-un răspuns oficial pentru BANI.MD, după ce publicația a relatat că instituția condusă de Sergiu Gaibu a bugetat aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale, pe lângă fondul salariilor de bază de 29,5 milioane de lei.

Potrivit ARCOM, instituția funcționează pe principiul autofinanțării și nu utilizează bani proveniți din taxele și impozitele generale achitate de cetățeni.

„Finanțarea autorității nu se realizează din bugetul de stat. Cheltuielile sunt acoperite integral din venituri proprii, constituite din plățile de reglementare și monitorizare achitate de operatorii activi pe piața comunicațiilor electronice și poștale”, se arată în răspunsul transmis redacției.

Instituția argumentează că politica de salarizare trebuie să fie competitivă pentru a putea atrage și păstra specialiști în domenii precum comunicațiile electronice, securitatea cibernetică, radiocomunicațiile și analiza de piață.

Potrivit ARCOM, în lipsa unor salarii competitive, autoritatea riscă să piardă personal calificat în favoarea companiilor private pe care le reglementează, ceea ce ar afecta capacitatea instituțională și ar putea genera riscuri de integritate.

Referitor la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute pentru sporuri, prime și ajutoare materiale, instituția precizează că acestea reprezintă plafonul bugetar maxim estimat, și nu sume care vor fi plătite automat.

În ceea ce privește primele de performanță, ARCOM afirmă că acestea sunt acordate doar în baza evaluărilor profesionale și a rezultatelor individuale, iar angajații sancționați disciplinar sau care încalcă normele de integritate nu pot beneficia de astfel de stimulente.

Ajutoarele materiale, potrivit instituției, au caracter social și sunt acordate fie anual, odată cu concediul de odihnă, conform legislației muncii și Contractului colectiv de muncă, fie în situații excepționale, precum probleme grave de sănătate, decese în familie sau alte evenimente sociale deosebite.

ARCOM mai subliniază că includerea acestor sume în buget reprezintă o planificare financiară orientativă și nu presupune utilizarea integrală a fondurilor. Potrivit autorității, orice plată efectivă poate fi realizată doar în limita veniturilor acumulate, în baza unor justificări concrete și cu respectarea normelor de audit și control intern.

Reacția ARCOM vine după ce BANI.MD a publicat, pe 15 iulie, articolul „Generozitate pe bani publici? ARCOM-ul lui Gaibu a pus deoparte aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare”, în care era semnalat faptul că instituția a prevăzut pentru 2026 peste 48,6 milioane de lei pentru remunerarea personalului, dintre care aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale. Ulterior publicării materialului, ARCOM a transmis explicațiile oficiale solicitate de redacție.