Apetitul pentru creditele e consum rămâne mare. Republica Moldova, în topul creșterii statelor din CSI

Moldova în acest an a înregistrat cea mai mare creștere a creditelor de consum din întreg spațiul CSI. 34% creștere este record și pentru Europa. Pe locul doi se află Kazahstan cu o creștere de 28,3%.

Portofoliul creditelor de consum în Moldova a ajuns la 567 mil. USD, iar ritmul de creștere rămâne unul mult mai ridicat față de media din ultimii ani.

În prezent, creditele de consum au o pondere de 18% din totalul portofoliului de credite acordate de băncile moldovenești.

În ultimii ani, băncile din Republica Moldova și-au îmbunătățit portofoliul de credite pe seama persoanelor fizice. După criza bancară din anul 2014, BNM a înăsprit regulile de acordare a împrumuturilor acordate persoanelor juridice. Or, anume persoanele fizice – cei mai bun debitori – au și salvat sistemul bancar moldovenesc. Persoanele fizice sunt cei mai buni platnici. Rata creditelor neperformante este de 3%, în timp ce la persoanele juridice ajunge și la 40%”, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Un element important în majorarea volumului creditelor de consum în anul 2021 a avut-o și achizițiile amânate în perioada pandemică, dar și majorarea veniturilor populației. Dacă acum cinci ani salariul mediu anual constituia 2,6 mii euro, în prezent remunerarea a ajuns la 5 mii de euro.

Majorarea creditelor de consum alimentează presiunile inflaționiste. Or, BNM a majorat rata de bază la 5,50% de la 2,65% pentru a tempera din apetitul de consum al moldovenilor și a impulsiona economisirea. La sfârșitul acestui an, inflația va depăși nivelul de două cifre și nu e exclus ca BNM să înăsprească politica monetară”, a punctat economistul.

În Kazahstan, creditele de consum s-au majorat cu 28,3%. Portofoliul creditelor de consum a fost de 12,9 miliarde USD. În Kârgâzstan majorarea a fost de – 20,1%, iar portofoliul de credite – 246 mil. USD. Uzbekistan – 18,6%. Portofoliul de credite – 2 miliarde USD. Azerbaidjan – 16%. Portofoliul de credite 2,5 miliarde de lei. Rusia – 16%. Portofoliul de credite – 152 miliarde USD. Ucraina – 15%. Portofoliul de credite – 5,7 miliarde de lei. Belarus – 5,7%. Portofoliul de credite – 2 miliarde USD și Armenia – 10,3%. Portofoliul de credite – 1,8 miliarde USD.

#consum #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Iranului susține că țara dispune de suficiente rezerve valutare pentru a face față presiunilor economice generate de sancțiunile americane și este pregătită să injecteze până la 2 miliarde de dolari pe piața valutară pentru a stabiliza rialul. Declarația a fost făcută marți de guvernatorul instituției.

„Iranul are valută și are suficientă”, a transmis Hemmati, într-un mesaj adresat inclusiv președintelui SUA. Potrivit acestuia, Banca Centrală continuă să încaseze venituri în valută și dispune de rezerve interne și alte surse financiare, ale căror detalii nu pot fi făcute publice.

Oficialul a anunțat că banca este pregătită, dacă va fi necesar, să scoată pe piață până la 2 miliarde de dolari pentru a calma volatilitatea cursului de schimb. Săptămâna trecută, instituția ar fi intervenit deja cu aproximativ 500 de milioane de dolari.

De la începutul anului iranian, pe 21 martie, autoritățile au furnizat peste 18 miliarde de dolari pentru finanțarea importurilor, inclusiv alimente, medicamente, furaje și materii prime pentru industrie.

Mesajul Băncii Centrale vine într-un moment dificil pentru economia iraniană. Rialul a coborât în august la un minim istoric, depășind pragul de 2 milioane de riali pentru un dolar, în timp ce inflația anuală a ajuns la 66% în iulie.

Hemmati a recunoscut că sancțiunile și efectele conflictului au înrăutățit situația economică și nivelul de trai al populației, dar a respins scenariile privind un colaps al economiei.

„Condițiile economice și gestionarea traiului au devenit dificile, dar colapsul nu s-a produs și nu se va produce”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, calificând scenariile privind prăbușirea economiei drept „război psihologic”.

Declarațiile vin după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că Iranul resimte efectele sancțiunilor și „pierde economic”. Washingtonul a intensificat în ultimele luni presiunea financiară asupra Teheranului și a avertizat că inclusiv entitățile care continuă să facă afaceri cu Iranul riscă sancțiuni americane.