ODIMM lansează un nou Apel de granturi în cadrul Programului „Start pentru TINERI”. Cine este eligibil pentru finanțare

20 Iul. 2021, 14:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
20 Iul. 2021, 14:15 // Bani și Afaceri //  MD Bani

ODIMM spune „START” competiției proiectelor investiționale pentru TINERI. Este vorba de un nou 𝐀𝐩𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 “𝐒𝐭𝐚𝐫𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐓𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢”.

Astfel, antreprenorii care au absolvit 𝐄𝐭𝐚𝐩𝐚 𝐚 𝐈𝐈-𝐚 𝐚 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 sunt îndemnați să aplice la etapa de finanțare.

La Concursul proiectelor investiționale pot participa tinerii cu vârsta între 18-35 de ani, care au absolvit Etapa a II-a a Programului și dețin o companie nou-înregistrată pe piață mai puțin de 2 ani, sub una din următoarele forme organizatorico – juridice:

a) Întreprindere Individuală;

b) Societate cu Răspundere Limitată;

c) Gospodărie Țărănească (de fermier).

Valoarea maximă a grantului constituie 180 mii lei, iar contribuția proprie este de minim de 20% din suma proiectului investițional. Finanțarea nerambursabila se oferă pentru investiții în: echipamente tehnologice, mașini, utilaje, instalații de lucru, aparate și instalații de măsură, control și reglare, tehnică de calcul și până la 30% din contul grantului pentru active nemateriale: softuri, francize, obținerea certificatelor de calitate.

Proiectele investiționale pot fi depuse ONLINE, accesând FORMULARUL.

Termenul limită de depunere a dosarelor este data de 19 august 2021, ora 17:00.

Mai multe detalii desre concurs accesați AICI.

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.