130 de ani de la fondare, 7 ani de la redeschiderea Castel Mimi. 130 de ani de cultură, creativitate şi excelenţă

Suntem fericiţi să împărtăşim bucuria aniversării celor 130 de ani de la fondarea Castel Mimi, singurul castel din Republica Moldova şi singura vinărie din ţara noastră, care a fost inclusă în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume.

Temelia construcţiei a fost pusă acum mai bine de un secol, în anul 1893, de către Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei, un împătimit al cultivării viţei-de-vie şi producerii vinurilor de calitate. Pentru pasiunea sa a ajuns să studieze viticultura tocmai în Franţa, de unde a adus soiuri de struguri şi tehnologii noi.

Fondatorul castelului s-a inspirat din arhitectura Châteaurilor franceze, dar a invitat specialişti italieni să-l construiască. Vinăria a fost primul edificiu ridicat la acele vremuri din beton armat.

Pe vremea lui Constantin Mimi, vinăria a înregistrat succese impresionante – a câştigat medalia de argint la un important concurs din Italia pentru un cupaj select, iar vinurile lui Mimi au ajuns să fie exportate tocmai la Vladivostok.

Castelul lui Constantin Mimi a trecut prin grele încercări de-a lungul timpului. În 1940 a fost naţionalizat, iar ulterior clădirile acestuia au fost grav afectate în timpul celui de-al doilea Război Mondial. În 1998 acţionar al fabricii „Agrovin Bulboaca”, aflată în faliment, devine Iurie Trofim, care împreună cu familia sa a început în 2011 să restaureze clădirea.

Pentru excelenţă în realizarea acestui proiect, la Bulboaca, tocmai din Aosta, Italia, a fost invitat designerul Arnaldo Tranti, care a petrecut mult timp în Moldova. A analizat tradiţiile şi simbolurile locului, mai ales cele de pe covoarele noastre, cu ornamente care sunt reproduse din Neolitic. A cercetat pozele vechi care ilustrau castelul şi l-a restaurat până în cele mai mici detalii.

Lucrările au durat timp de cinci ani, iar în septembrie 2016 Castel Mimi a fost inaugurat. De aici încolo porneşte calea în excelenţă şi notorietate, prin aprecierea consumatorilor de vinuri, artă şi cultură.

Castel Mimi – excelenţă şi notorietate

2016 – Inaugurarea şi redeschiderea Castel Mimi

Septembrie 2016 – Vizita Prinţesei Mary a Danemarcei, care a lăsat un mesaj în cartea de oaspeţi şi a semnat o sticlă de „Roşu de Bulboaca” – un cupaj celebru, produs la Castel.

2017 – Castel Mimi este inclus în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume

2018 – prima ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera.

2021 – Pentru prima dată, scriitorul și călătorul britanic, Chris Leadbeater, după o vizită la Castel, a botezat locul – „Palatul Versailles de Moldova”, iar ulterior şi alte publicaţii internaţionale au preluat acest titlu.

2022 – Wine Travel Awards a desemnat prin votul publicului „VinOpera” drept “Evenimentul Anului 2021” la categoria “Evenimentul Enogastronomic”.

Mai 2023 – expoziţia de artă plastică „Art Safari”, organizată de Fundaţia Constantin Mimi.

2023 – Festivalul Internaţional VinOpera, desemnat „Cel mai bun eveniment vinicol european” al anului 2022, în cadrul prestigiosului concurs organizat de către INTER VITIS, Rutele Culturale ale Consiliului Europei

1 iunie 2023 – Castel Mimi a scris o pagină în istoria Republicii Moldova, fiind gazda Summitului Comunităţii Politice Europene, la care au participat 45 de şefi de stat şi de guverne din Europa.

Septembrie 2023 – Castel Mimi participă la concursul Berliner Wine Trophy din Germania. Vinurile „Sfăditele”, „Rose de Bulboaca” şi „Rara Neagră” au fost premiate cu aur. Iar Asian Wine Awards a decis că aurul e perfect pentru „Rara Neagră” şi „Feteasca Neagră”.

În total, de la redeschiderea Castel Mimi, în cadrul concursurilor internaţionale, vinurile sale au fost apreciate cu 300 de medalii de aur şi argint. În acest moment, castelul este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Moldova, iar plantaţiile sale de viţă-de-vie se întind, pe 170 de hectare de teren scăldat de soare. În beciurile istorice de la Castel se păstrează nu doar vinuri rare şi cel mai vechi vin din Moldova, dar şi cele mai multe butoaie franţuzeşti – peste 1000. Cu certitudine, dacă ne putem exprima astfel, avem cel mai mare „parc de butoaie” din ţară.

#130 de ani #cultura #Castel Mimi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.