130 de ani de la fondare, 7 ani de la redeschiderea Castel Mimi. 130 de ani de cultură, creativitate şi excelenţă

Suntem fericiţi să împărtăşim bucuria aniversării celor 130 de ani de la fondarea Castel Mimi, singurul castel din Republica Moldova şi singura vinărie din ţara noastră, care a fost inclusă în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume.

Temelia construcţiei a fost pusă acum mai bine de un secol, în anul 1893, de către Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei, un împătimit al cultivării viţei-de-vie şi producerii vinurilor de calitate. Pentru pasiunea sa a ajuns să studieze viticultura tocmai în Franţa, de unde a adus soiuri de struguri şi tehnologii noi.

Fondatorul castelului s-a inspirat din arhitectura Châteaurilor franceze, dar a invitat specialişti italieni să-l construiască. Vinăria a fost primul edificiu ridicat la acele vremuri din beton armat.

Pe vremea lui Constantin Mimi, vinăria a înregistrat succese impresionante – a câştigat medalia de argint la un important concurs din Italia pentru un cupaj select, iar vinurile lui Mimi au ajuns să fie exportate tocmai la Vladivostok.

Castelul lui Constantin Mimi a trecut prin grele încercări de-a lungul timpului. În 1940 a fost naţionalizat, iar ulterior clădirile acestuia au fost grav afectate în timpul celui de-al doilea Război Mondial. În 1998 acţionar al fabricii „Agrovin Bulboaca”, aflată în faliment, devine Iurie Trofim, care împreună cu familia sa a început în 2011 să restaureze clădirea.

Pentru excelenţă în realizarea acestui proiect, la Bulboaca, tocmai din Aosta, Italia, a fost invitat designerul Arnaldo Tranti, care a petrecut mult timp în Moldova. A analizat tradiţiile şi simbolurile locului, mai ales cele de pe covoarele noastre, cu ornamente care sunt reproduse din Neolitic. A cercetat pozele vechi care ilustrau castelul şi l-a restaurat până în cele mai mici detalii.

Lucrările au durat timp de cinci ani, iar în septembrie 2016 Castel Mimi a fost inaugurat. De aici încolo porneşte calea în excelenţă şi notorietate, prin aprecierea consumatorilor de vinuri, artă şi cultură.

Castel Mimi – excelenţă şi notorietate

2016 – Inaugurarea şi redeschiderea Castel Mimi

Septembrie 2016 – Vizita Prinţesei Mary a Danemarcei, care a lăsat un mesaj în cartea de oaspeţi şi a semnat o sticlă de „Roşu de Bulboaca” – un cupaj celebru, produs la Castel.

2017 – Castel Mimi este inclus în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume

2018 – prima ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera.

2021 – Pentru prima dată, scriitorul și călătorul britanic, Chris Leadbeater, după o vizită la Castel, a botezat locul – „Palatul Versailles de Moldova”, iar ulterior şi alte publicaţii internaţionale au preluat acest titlu.

2022 – Wine Travel Awards a desemnat prin votul publicului „VinOpera” drept “Evenimentul Anului 2021” la categoria “Evenimentul Enogastronomic”.

Mai 2023 – expoziţia de artă plastică „Art Safari”, organizată de Fundaţia Constantin Mimi.

2023 – Festivalul Internaţional VinOpera, desemnat „Cel mai bun eveniment vinicol european” al anului 2022, în cadrul prestigiosului concurs organizat de către INTER VITIS, Rutele Culturale ale Consiliului Europei

1 iunie 2023 – Castel Mimi a scris o pagină în istoria Republicii Moldova, fiind gazda Summitului Comunităţii Politice Europene, la care au participat 45 de şefi de stat şi de guverne din Europa.

Septembrie 2023 – Castel Mimi participă la concursul Berliner Wine Trophy din Germania. Vinurile „Sfăditele”, „Rose de Bulboaca” şi „Rara Neagră” au fost premiate cu aur. Iar Asian Wine Awards a decis că aurul e perfect pentru „Rara Neagră” şi „Feteasca Neagră”.

În total, de la redeschiderea Castel Mimi, în cadrul concursurilor internaţionale, vinurile sale au fost apreciate cu 300 de medalii de aur şi argint. În acest moment, castelul este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Moldova, iar plantaţiile sale de viţă-de-vie se întind, pe 170 de hectare de teren scăldat de soare. În beciurile istorice de la Castel se păstrează nu doar vinuri rare şi cel mai vechi vin din Moldova, dar şi cele mai multe butoaie franţuzeşti – peste 1000. Cu certitudine, dacă ne putem exprima astfel, avem cel mai mare „parc de butoaie” din ţară.

#130 de ani #cultura #Castel Mimi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.