ODIMM și EFES Moldova susțin afacerile conduse de femei. Le oferă suport financiar

10 afaceri inițiate de femeile cu venituri reduse din mediul rural vor putea beneficia de susținere financiară nerambursabilă oferită de către Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) și compania EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY. Inițiativa va oferi celor 10 companii susținere financiară nerambursabilă din partea statului, în valoare de 1, 32 milioane lei pentru lansarea și dezvoltarea propriilor afaceri. Totodată, contribuția proprie a femeilor antreprenoare în cadrul acestor proiecte investiționale este acoperită de compania EFES-Moldova prin proiectul „Prietenește pentru femei” și constituie circa 345 mii lei.

Implementarea proiectelor investiționale, selectate prin programele „Femei în Afaceri” și „Start pentru Tineri” vor contribui la crearea a circa 40 de locuri de muncă în zonele rurale. Afacerile sunt demarate în diferite domenii de activitate, precum: fabricarea produselor de patiserie și cofetărie, producerea hranei pentru animale sub formă de granule, criogenarea fructelor și legumelor, producerea și deshidratarea fructelor, legumelor și semințelor, cultivarea plantelor aromatice, inclusiv a șofranului, cultivarea butașilor de lavandă în seră și apicultură.

„Statul dezvoltă și promovează antreprenoriatul feminin în Republica Moldova. Prin accesarea mecanismelor de suport antreprenorial din portofoliul ODIMM, femeile antreprenoare pot să-și amplifice abilitățile manageriale și să-și valorifice potențialul în folosul comunității. Acest exercițiu realizat impreună cu compania EFES Moldova este benefic pentru susținerea mediului de afaceri autohton și dezvoltarea infrastructurii regionale. Vom milita în continuare pentru crearea de parteneriate și cu alte companii private care au ca obiectiv responsabilitatea socială și dezvoltarea locală”, a declarat Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM.

„Rolul companiilor mari, cum este Efes Moldova, nu se limitează doar la a produce și a plăti taxe. Noi trebuie să fim un model și un partener pentru afacerile în dezvoltare, să transferăm cunoștințele și experiența noastră celor, care au curajul să se lanseze în afaceri. Femeile care astăzi sunt beneficiare ale granturilor noastre comune cu ODIMM sunt extrem de curajoase, de aceea am considerat că ele merită să aibă o susținere, care să le acopere în proporție de 100% sumele de grant solicitate. Pentru că ele vor fi motorul familiilor și comunităților pe care le reprezintă. Ele vor oferi, la rândul lor, oportunități pentru alți oameni. Am găsit în ODIMM un partener valoros, care cunoaște sectorul și provocările IIM-urilor și care depune eforturi considerabile pentru a le ajuta să-și realizeze planurile și visurile. Cu fiecare afacere pe care o finanțăm împreună facem un pas în consolidarea nucleului acestei țări și spre prosperitatea ei”, a subliniat Alphan Akpece, director general EFES Moldova.

În context, reprezentanții companiei au reiterat deschiderea de a continua parteneriatul cu ODIMM privind susținerea financiară a femeilor din regiuni pentru a avea propria afacere. Totodată, au dat asigurări că actualele beneficiare vor fi implicate în programele EFES Moldova de voluntariat, transfer de cunoștințe, inclusiv compania va achiziționa produsele fabricate de femeile antreprenoare pentru a susține afacerile locale.

Printre norocoasele care au primit suport financiar se numără Cristina Morari din satul Alava, Ştefan Vodă. Aceasta are o afacere în domeniul apiculturii, care a rezultat din pasiunea antreprenoarei față de apicultură.

Cristina a îngrijit împreună cu tatăl său mai multe familii de albine, a văzut ce viață complexă au acestea, cum se efectuează lucrările în stupină, cum se recoltează mierea și cum se îngrijesc/înmulțesc albinele. Asta a determinat-o să inițieze o afacere acasă, în satul natal, în care să îmbine cunoștințele din apicultură ale tatălui cu dragostea pe care o are toată familia față de albine. Ca urmare, au început a produce miere ecologică și să obțină profit, concomitent, dezvoltând tradiţia consumului sănătos de miere în ţară.

„La ora actuală deținem un număr de 40 de stupi de albine și o experiență bogată în creșterea, îngrijirea și înmulțirea albinelor. Familiile deținute vor fi înmulțite pentru a popula cei 170 de stupi de albine și a crea o prisacă modernă. Pe viitor ne propunem să dezvoltăm afacerea, făcându-ne cunoscuți pe piață, să creem eticheta și ambalajul pentru produsele din miere și să o ambalăm singuri. Acestă finanțare este pilonul de pornire, temelia care asigură existența și dezvoltarea afacerii și sunt recunoscătoare atât ODIMM, cât și „Efes Vitanta Moldova Brewery”, pentru cofinanțarea contribuției proprii în implementarea proiectului investițional.”

O altă beneficiară a parteneriatului ODIMM-EFES este Valentina Buhnă din satul Vărzăreşti, Nisporeni care și-a propus să dezvolte o afacere delicioasă. Domeniul principal de activitate al întreprinderii se bazează pe producerea și deshidratarea fructelor, legumelor și semințelor.

„Afacerea a pornit de la un aparat procurat pentru familie, dar care a ajuns să deshidrateze fructe și legume și pentru alți consumatori. Grație finanțării nerambursabile prin intermediul Programului „Femei în Afaceri”, urmează să ne extindem afacerea, să procurăm un deshidrator, cuptor cu convecție, tăvi cuptor, foi teflon, etc. Mulțumim ODIMM și Efes Moldova pentru suportul financiar acordat, cu siguranță o să mai aplicăm și la alte programe de suport antreprenorial”, a menționat Valentina Buhnă.

#efes moldova #suport financiar #odimm #Antreprenor #Femei în afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.