ODIMM și EFES Moldova susțin afacerile conduse de femei. Le oferă suport financiar

10 afaceri inițiate de femeile cu venituri reduse din mediul rural vor putea beneficia de susținere financiară nerambursabilă oferită de către Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) și compania EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY. Inițiativa va oferi celor 10 companii susținere financiară nerambursabilă din partea statului, în valoare de 1, 32 milioane lei pentru lansarea și dezvoltarea propriilor afaceri. Totodată, contribuția proprie a femeilor antreprenoare în cadrul acestor proiecte investiționale este acoperită de compania EFES-Moldova prin proiectul „Prietenește pentru femei” și constituie circa 345 mii lei.

Implementarea proiectelor investiționale, selectate prin programele „Femei în Afaceri” și „Start pentru Tineri” vor contribui la crearea a circa 40 de locuri de muncă în zonele rurale. Afacerile sunt demarate în diferite domenii de activitate, precum: fabricarea produselor de patiserie și cofetărie, producerea hranei pentru animale sub formă de granule, criogenarea fructelor și legumelor, producerea și deshidratarea fructelor, legumelor și semințelor, cultivarea plantelor aromatice, inclusiv a șofranului, cultivarea butașilor de lavandă în seră și apicultură.

„Statul dezvoltă și promovează antreprenoriatul feminin în Republica Moldova. Prin accesarea mecanismelor de suport antreprenorial din portofoliul ODIMM, femeile antreprenoare pot să-și amplifice abilitățile manageriale și să-și valorifice potențialul în folosul comunității. Acest exercițiu realizat impreună cu compania EFES Moldova este benefic pentru susținerea mediului de afaceri autohton și dezvoltarea infrastructurii regionale. Vom milita în continuare pentru crearea de parteneriate și cu alte companii private care au ca obiectiv responsabilitatea socială și dezvoltarea locală”, a declarat Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM.

„Rolul companiilor mari, cum este Efes Moldova, nu se limitează doar la a produce și a plăti taxe. Noi trebuie să fim un model și un partener pentru afacerile în dezvoltare, să transferăm cunoștințele și experiența noastră celor, care au curajul să se lanseze în afaceri. Femeile care astăzi sunt beneficiare ale granturilor noastre comune cu ODIMM sunt extrem de curajoase, de aceea am considerat că ele merită să aibă o susținere, care să le acopere în proporție de 100% sumele de grant solicitate. Pentru că ele vor fi motorul familiilor și comunităților pe care le reprezintă. Ele vor oferi, la rândul lor, oportunități pentru alți oameni. Am găsit în ODIMM un partener valoros, care cunoaște sectorul și provocările IIM-urilor și care depune eforturi considerabile pentru a le ajuta să-și realizeze planurile și visurile. Cu fiecare afacere pe care o finanțăm împreună facem un pas în consolidarea nucleului acestei țări și spre prosperitatea ei”, a subliniat Alphan Akpece, director general EFES Moldova.

În context, reprezentanții companiei au reiterat deschiderea de a continua parteneriatul cu ODIMM privind susținerea financiară a femeilor din regiuni pentru a avea propria afacere. Totodată, au dat asigurări că actualele beneficiare vor fi implicate în programele EFES Moldova de voluntariat, transfer de cunoștințe, inclusiv compania va achiziționa produsele fabricate de femeile antreprenoare pentru a susține afacerile locale.

Printre norocoasele care au primit suport financiar se numără Cristina Morari din satul Alava, Ştefan Vodă. Aceasta are o afacere în domeniul apiculturii, care a rezultat din pasiunea antreprenoarei față de apicultură.

Cristina a îngrijit împreună cu tatăl său mai multe familii de albine, a văzut ce viață complexă au acestea, cum se efectuează lucrările în stupină, cum se recoltează mierea și cum se îngrijesc/înmulțesc albinele. Asta a determinat-o să inițieze o afacere acasă, în satul natal, în care să îmbine cunoștințele din apicultură ale tatălui cu dragostea pe care o are toată familia față de albine. Ca urmare, au început a produce miere ecologică și să obțină profit, concomitent, dezvoltând tradiţia consumului sănătos de miere în ţară.

„La ora actuală deținem un număr de 40 de stupi de albine și o experiență bogată în creșterea, îngrijirea și înmulțirea albinelor. Familiile deținute vor fi înmulțite pentru a popula cei 170 de stupi de albine și a crea o prisacă modernă. Pe viitor ne propunem să dezvoltăm afacerea, făcându-ne cunoscuți pe piață, să creem eticheta și ambalajul pentru produsele din miere și să o ambalăm singuri. Acestă finanțare este pilonul de pornire, temelia care asigură existența și dezvoltarea afacerii și sunt recunoscătoare atât ODIMM, cât și „Efes Vitanta Moldova Brewery”, pentru cofinanțarea contribuției proprii în implementarea proiectului investițional.”

O altă beneficiară a parteneriatului ODIMM-EFES este Valentina Buhnă din satul Vărzăreşti, Nisporeni care și-a propus să dezvolte o afacere delicioasă. Domeniul principal de activitate al întreprinderii se bazează pe producerea și deshidratarea fructelor, legumelor și semințelor.

„Afacerea a pornit de la un aparat procurat pentru familie, dar care a ajuns să deshidrateze fructe și legume și pentru alți consumatori. Grație finanțării nerambursabile prin intermediul Programului „Femei în Afaceri”, urmează să ne extindem afacerea, să procurăm un deshidrator, cuptor cu convecție, tăvi cuptor, foi teflon, etc. Mulțumim ODIMM și Efes Moldova pentru suportul financiar acordat, cu siguranță o să mai aplicăm și la alte programe de suport antreprenorial”, a menționat Valentina Buhnă.

#efes moldova #suport financiar #odimm #Antreprenor #Femei în afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.