Oferte umflate la Termoelectrica! Ministerul Energiei se face că plouă și pasează la Banca Mondială

Ministerul Energiei a răspuns întrebărilor BANI.MD cu privire la licitația pentru noile centrale de cogenerare ale Termoelectrica (PIESACET-2), în contextul diferenței de peste 36 milioane euro dintre prețul estimat (81 mil. euro) și ofertele rămase în cursă (111,5–114 mil. euro). Instituția precizează că evaluarea ofertelor este în derulare „strict în conformitate cu Regulamentul de achiziții al Băncii Mondiale”, iar rezultatele vor fi publicate de UCIPE imediat ce vor fi disponibile.

Ministerul afirmă că, având în vedere că proiectul este finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale, toate etapele – inclusiv verificarea tehnică și financiară, analiza eventualelor contestații și validarea concluziilor – se desfășoară sub mecanismele standard de control ale finanțatorului. În acest stadiu, diferența de preț „constituie o etapă procedurală ce necesită analiză detaliată”, iar orice ajustare a structurii proiectului sau a bugetului „se va face cu acordul și sub monitorizarea Băncii Mondiale”, ceea ce, potrivit ministerului, garantează utilizarea adecvată a fondurilor.

Referitor la solicitarea unei expertize independente pentru a verifica dacă ofertele sunt fundamentate sau umflate artificial, Ministerul Energiei arată că evaluarea este realizată de Comisia de Evaluare desemnată, conform regulilor Băncii Mondiale, „care reprezintă forma standard de expertiză aplicată tuturor proiectelor finanțate din împrumuturile sale”.

La întrebarea de ce procedura nu a fost suspendată, în condițiile în care statul „nu-și poate permite” prețurile ofertate, instituția explică faptul că procesul se desfășoară exclusiv după regulile finanțatorului: suspendarea, relansarea ori ajustarea licitației „pot fi decise doar cu acordul Băncii Mondiale”. În prezent, Raportul combinat de evaluare se află la examinare și aprobare; după validarea sa, vor fi analizate opțiunile pentru a asigura continuitatea și finalizarea eficientă a proiectului PIESACET-2.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termoelctrica #cogenerare #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de divin îmbuteliat din Republica Moldova s-au majorat în primele opt luni ale anului 2026, atât în volum, cât și în valoare. Potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), livrările peste hotare au ajuns la 1,81 milioane de litri, față de aproximativ un milion de litri în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă un avans de aproape 80%.

Creșterea se reflectă și în încasările din exporturi. Dacă în primele opt luni din 2025 valoarea divinului îmbuteliat exportat a fost de 9,1 milioane de dolari, în perioada ianuarie–august 2026 aceasta a depășit 15 milioane de dolari și a înregistrat o majorare de 66%.

Datele arată însă că volumul exporturilor a crescut mai rapid decât valoarea acestora, ceea ce sugerează o reducere a prețului mediu de export pe litru. Calculat pe baza cifrelor comunicate, prețul mediu a coborât de la aproximativ 9,1 dolari pe litru în 2025 la circa 8,3 dolari în 2026, o diminuare de aproape 9%.

Un alt indicator este creșterea ponderii produselor îmbuteliate în totalul exporturilor, aceasta depășește pragul de 40%. Evoluția indică o orientare mai pronunțată către comercializarea produselor finite, cu valoare adăugată mai mare, în locul exporturilor de producție în vrac.

Ucraina domină categoric piața de export a divinului moldovenesc, concentrând aproximativ 60% din valoarea livrărilor externe. Raportat la exporturile totale de peste 15 milioane de dolari, aceasta înseamnă că piața ucraineană generează în jur de 9 milioane de dolari pentru producătorii moldoveni.

Divinul produs în Republica Moldova ajunge însă și pe alte piețe, printre care România, Estonia, Germania, Israel, Statele Unite ale Americii și Nigeria, ceea ce arată o diversificare geografică a exporturilor.

În ceea ce privește industria vinicolă în ansamblu, România rămâne principala piață externă pentru vinurile moldovenești. Potrivit datelor ONVV și ale Serviciului Vamal, în 2025 exporturile de vinuri către România au atins aproximativ 45 de milioane de dolari.

În prezent, circa 70 de crame din Republica Moldova sunt prezente pe piața românească, una dintre cele mai importante destinații pentru producătorii autohtoni.

#divin #export #Moldova