Bugetul din 2026, pe steroizi: cheltuieli de 41,1% din PIB, venituri de 35,4%, iar restul e datorie

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #buget #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).