Calitatea pâinii și pastelor, reevaluată: Guvernul a aprobat reguli noi pentru producție și comercializare

03 Dec. 2025, 14:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
03 Dec. 2025, 14:54 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Noi cerințe de calitate pentru pâinea și pastele făinoase au fost aprobate în cadrul ședinței Guvernului din 3 decembrie. Documentul introduce un cadru actualizat la regulile existente din 2007.

Regulamentul acoperă toate etapele lanțului alimentar, de la selecția materiilor prime până la depozitarea produsului final. Sunt definite clar tipurile de produse de panificație, inclusiv cele proaspete, congelate, cu umplutură sau fără, sortimente cu umiditate redusă sau produse tradiționale precum lipia, lavașul ori ciabatta, dar și pastele făinoase în diverse categorii, inclusiv cele fără gluten. Documentul conține clasificări precise pentru fiecare grupă de produse și descrie caracteristicile fizico-chimice admise, de la gradul de porozitate a miezului pâinii până la elasticitatea pastelor după fierbere, cu variații în funcție de tipul de făină utilizat.

Pe segmentul materiilor prime sunt introduse cerințe obligatorii: sarea folosită la panificație trebuie să fie iodată, apa trebuie să respecte parametrii legii privind calitatea apei potabile, iar ingredientele și produsele sunt supuse limitelor maxime de contaminanți stabilite în regulamentele sanitare. De asemenea, se impune respectarea condițiilor de depozitare: pâinea, chiflele, produsele tradiționale și cele fără gluten trebuie păstrate la minimum 6°C, cu umiditate de cel mult 75%, iar aluatul foietaj are nevoie de aproximativ 18°C. Pentru produsele congelate și semifabricatele din aluat se menține temperatura obligatorie de minus 18°C, pentru a asigura calitatea și siguranța alimentară.

Noile norme cer ca producătorii să documenteze trasabilitatea loturilor, să aplice proceduri de autocontrol și să fie pregătiți să retragă de pe piață produsele neconforme. Produsele trebuie comercializate astfel încât să își păstreze proprietățile nutritive și senzoriale, iar etichetarea lor trebuie să fie clară, completă și conformă legislației privind informarea consumatorului. Totodată, transportarea și distribuția se vor putea face doar cu mijloace autorizate sanitar-veterinar, pentru a preveni deteriorarea sau contaminarea.

Normele introduc și un capitol distinct pentru panificația fără gluten, precum și pentru produsele fortificate cu fier și acid folic — domenii abordate pentru prima dată într-o reglementare națională, în contextul creșterii consumului de produse specializate.

Noile cerințe vor intra în vigoare peste trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, timp în care întreprinderile își vor ajusta procedurile tehnologice, documentația și condițiile de producție. Controlul aplicării acestora revine Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.