Oficial nu ne merge bine! Gaură de miliarde de lei bugetul asigurărilor sociale. Statul varsă saci cu bani

Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024. Un număr de 79 de deputați au susținut proiectul, care prevede o creștere de 10% a veniturilor și cheltuielilor în comparație cu anul 2023.

Pentru anul viitor, veniturile estimate ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt de 42,7 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 10% față de anul precedent. Acestă creștere va determina o pondere a veniturilor în PIB de 12,5%. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a indicat că resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat vor reprezenta 56,9%, iar transferurile de la bugetul de stat – 43,1%.

De asemenea, cheltuielile estimate pentru 2024 sunt de 42,7 miliarde de lei, o creștere de 10,3% față de cheltuielile aprobate pentru 2023, ceea ce va menține ponderea cheltuielilor în PIB la 12,5%.

Proiectul de lege prevede acordarea unor noi prestații sociale în 2024, cum ar fi indemnizația unică pentru perioada de încredințare a copilului adoptabil și indemnizații pentru creșterea copiilor adoptați sau luați în plasament. De asemenea, sunt planificate cheltuieli pentru extinderea numărului de zile pentru indemnizația parentală și majorarea indemnizației unice la nașterea copilului.

O atenție deosebită este acordată protecției persoanelor în etate, cu o pondere de 67,5% din totalul cheltuielilor estimate, iar pentru persoanele cu dizabilități, sunt planificate cheltuieli în valoare de 5 miliarde de lei, reprezentând 11,7% din totalul cheltuielilor.

Proiectul de lege va fi supus dezbaterilor în plenul Parlamentului în a doua lectură, urmând a fi adoptat în urma discuțiilor și eventualelor amendamente propuse de deputați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurări sociale #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.