Oficial nu ne merge bine! Gaură de miliarde de lei bugetul asigurărilor sociale. Statul varsă saci cu bani

07 Dec. 2023, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Dec. 2023, 17:14 // Actual //  bani.md

Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024. Un număr de 79 de deputați au susținut proiectul, care prevede o creștere de 10% a veniturilor și cheltuielilor în comparație cu anul 2023.

Pentru anul viitor, veniturile estimate ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt de 42,7 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 10% față de anul precedent. Acestă creștere va determina o pondere a veniturilor în PIB de 12,5%. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a indicat că resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat vor reprezenta 56,9%, iar transferurile de la bugetul de stat – 43,1%.

De asemenea, cheltuielile estimate pentru 2024 sunt de 42,7 miliarde de lei, o creștere de 10,3% față de cheltuielile aprobate pentru 2023, ceea ce va menține ponderea cheltuielilor în PIB la 12,5%.

Proiectul de lege prevede acordarea unor noi prestații sociale în 2024, cum ar fi indemnizația unică pentru perioada de încredințare a copilului adoptabil și indemnizații pentru creșterea copiilor adoptați sau luați în plasament. De asemenea, sunt planificate cheltuieli pentru extinderea numărului de zile pentru indemnizația parentală și majorarea indemnizației unice la nașterea copilului.

O atenție deosebită este acordată protecției persoanelor în etate, cu o pondere de 67,5% din totalul cheltuielilor estimate, iar pentru persoanele cu dizabilități, sunt planificate cheltuieli în valoare de 5 miliarde de lei, reprezentând 11,7% din totalul cheltuielilor.

Proiectul de lege va fi supus dezbaterilor în plenul Parlamentului în a doua lectură, urmând a fi adoptat în urma discuțiilor și eventualelor amendamente propuse de deputați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.