PNFM a organizat o nouă întâlnire cu femeile. Au vorbit despre abilitarea și participarea economică

Pentru a accentua importanța și necesitatea participării femeilor în viața economică profesională și/sau antreprenorială, precum și a încuraja, mobiliza antreprenoarele să devină active și să treacă peste diferite obstacole, care par să le încetinească succesul în afaceri, la data de 28 februarie, curent Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat, în format online, cel de al treilea și ultimul Atelier de lucru cu tematica ”Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova” cu femeile din zona Sud a țării noastre.

Reiterăm că, în perioada ianuarie-februarie 2022, au fost organizate celelalte două ateliere în mun.Strășeni și Edineț, care, respectiv, au acoperit regiunile de Centru și Nord, în cadrul cărora au fost colectate multiple propuneri legate de abilitarea economică a femeilor.

În deschiderea evenimentului, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova, Iulia Costin, a accentuat necesitatea încurajării femeilor de a participa la viața economică:

„Femeile au un potențial enorm în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, iar în țara noastră acest potențial este încă nevalorificat. Platforma Națională a Femeilor, împreună cu partenerii, finanțatorii, donatorii, realizează aceste acțiuni pentru a evalua situația reală, pentru a identifica mecanisme prin care putem ajuta și pentru a veni cu propuneri de politici care vor spori abilitarea economică a femeilor. Pe parcursul activității profesionale, am întâlnit mii de femei care vor să fie antrenate în câmpul muncii și să lanseze afaceri. Ele trebuie inspirate și încurajate, ajutate să găsească surse de finanțare.”

În cuvântul său de salut, Andrei Stratulat, ofițer național de program al Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova, a subliniat importanța creării unui mediu de politici favorabil pentru asigurarea oportunităților egale și pentru valorificarea potențialului tuturor femeilor, inclusiv ale celor mai dezavantajate. El s-a referit la importanța independenței economice a femelor și la principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă care stă la temelia dezvoltării sustenabile a țării.

„Prin susținerea oferită PNFM, ne dorim ca mai multe femei să se implice atât în activități economice și de antreprenoriat, cât și în acțiuni de pledoarie pentru politici mai inclusive. Credem că este important să creăm și să fortificăm rețele de comunicare între femeile antreprenoare. În primul rând, pentru ca vocea lor să fie auzită în relațiile cu autoritățile, instituțiile publice și alte organizații cheie, dar și pentru a se susține reciproc în activitatea de antreprenoriat și în dezvoltarea lor profesională și personală. Din aceste motive, susținem împreună cu GIZ Moldova acțiuni care contribuie la dezvoltarea politicilor dedicate abilitării economice a femeilor.”

Olesea Ghedrovici, Manager componentă politici, proiectul „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova a precizat că rezultatele acestui Atelier de Lucru, sunt foarte importante, pentru că prin intermediul acestuia se urmărește identificarea a cât mai multe idei, care vor sta la baza unui proiect de politici.

„Acest workshop este una dintre activitățile pe care le-am planificat cu PNFM în cadrul contractului de subvenție locală, evenimente care au ca scop fortificarea capacităților organizației și dezvoltarea unui document cu propuneri de politici pentru abilitarea economică a femeilor din Republica Moldova. Totodată, în această perioadă complicată pentru noi toți, susținerea și suportul reciproc, inclusiv prin diferite platforme de comunicare, precum este PNFM au o importanță deosebită”.

Totodată, în cadrul atelierului de lucru participantele au primit și lecții din viața de business: studii de caz și bune practici de la patru femei din raioanele Leova și Cahul cu o experiență prețioasă în domeniul patiseriei, serviciilor educaționale și de croitorie, administrație publică locală.

Acest eveniment a fost organizat cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova, cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#PNFM #abilitare economica #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.