PNFM a organizat o nouă întâlnire cu femeile. Au vorbit despre abilitarea și participarea economică

02 Mart. 2022, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Mart. 2022, 11:09 // Actual //  MD Bani

Pentru a accentua importanța și necesitatea participării femeilor în viața economică profesională și/sau antreprenorială, precum și a încuraja, mobiliza antreprenoarele să devină active și să treacă peste diferite obstacole, care par să le încetinească succesul în afaceri, la data de 28 februarie, curent Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat, în format online, cel de al treilea și ultimul Atelier de lucru cu tematica ”Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova” cu femeile din zona Sud a țării noastre.

Reiterăm că, în perioada ianuarie-februarie 2022, au fost organizate celelalte două ateliere în mun.Strășeni și Edineț, care, respectiv, au acoperit regiunile de Centru și Nord, în cadrul cărora au fost colectate multiple propuneri legate de abilitarea economică a femeilor.

În deschiderea evenimentului, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova, Iulia Costin, a accentuat necesitatea încurajării femeilor de a participa la viața economică:

„Femeile au un potențial enorm în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, iar în țara noastră acest potențial este încă nevalorificat. Platforma Națională a Femeilor, împreună cu partenerii, finanțatorii, donatorii, realizează aceste acțiuni pentru a evalua situația reală, pentru a identifica mecanisme prin care putem ajuta și pentru a veni cu propuneri de politici care vor spori abilitarea economică a femeilor. Pe parcursul activității profesionale, am întâlnit mii de femei care vor să fie antrenate în câmpul muncii și să lanseze afaceri. Ele trebuie inspirate și încurajate, ajutate să găsească surse de finanțare.”

În cuvântul său de salut, Andrei Stratulat, ofițer național de program al Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova, a subliniat importanța creării unui mediu de politici favorabil pentru asigurarea oportunităților egale și pentru valorificarea potențialului tuturor femeilor, inclusiv ale celor mai dezavantajate. El s-a referit la importanța independenței economice a femelor și la principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă care stă la temelia dezvoltării sustenabile a țării.

„Prin susținerea oferită PNFM, ne dorim ca mai multe femei să se implice atât în activități economice și de antreprenoriat, cât și în acțiuni de pledoarie pentru politici mai inclusive. Credem că este important să creăm și să fortificăm rețele de comunicare între femeile antreprenoare. În primul rând, pentru ca vocea lor să fie auzită în relațiile cu autoritățile, instituțiile publice și alte organizații cheie, dar și pentru a se susține reciproc în activitatea de antreprenoriat și în dezvoltarea lor profesională și personală. Din aceste motive, susținem împreună cu GIZ Moldova acțiuni care contribuie la dezvoltarea politicilor dedicate abilitării economice a femeilor.”

Olesea Ghedrovici, Manager componentă politici, proiectul „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova a precizat că rezultatele acestui Atelier de Lucru, sunt foarte importante, pentru că prin intermediul acestuia se urmărește identificarea a cât mai multe idei, care vor sta la baza unui proiect de politici.

„Acest workshop este una dintre activitățile pe care le-am planificat cu PNFM în cadrul contractului de subvenție locală, evenimente care au ca scop fortificarea capacităților organizației și dezvoltarea unui document cu propuneri de politici pentru abilitarea economică a femeilor din Republica Moldova. Totodată, în această perioadă complicată pentru noi toți, susținerea și suportul reciproc, inclusiv prin diferite platforme de comunicare, precum este PNFM au o importanță deosebită”.

Totodată, în cadrul atelierului de lucru participantele au primit și lecții din viața de business: studii de caz și bune practici de la patru femei din raioanele Leova și Cahul cu o experiență prețioasă în domeniul patiseriei, serviciilor educaționale și de croitorie, administrație publică locală.

Acest eveniment a fost organizat cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova, cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.