Operatorii retail, despre creșterea accizei la tutun cu 25%: A activa în Moldova devine tot mai complicat și costisitor

20 Dec. 2022, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Dec. 2022, 11:15 // Actual //  MD Bani

Principalii operatori ai rețelelor de comerț cu amănuntul din Republica Moldova se declară îngrijorați de propunerea Ministerului Finanțelor de a crește în mod accelerat accizele la produsele din tutun pentru anul 2023. Într-o scrisoare adresată autorităților de stat, cele mai mari rețele de comerț din țară solicită revenirea la calendarul aprobat și creșterea prognozată a accizei de 15%, în locul celor 25%, propuse în cadrul politicii bugetar-fiscale pentru 2023. Potrivit operatorilor, în caz contrar, ar putea fi periclitată buna funcționare a segmentului legal de comerț cu produse din tutun, ceea ce ar cauza pierderi bugetului de stat.

„Menționăm că noi, operatorii rețelelor de comerț cu amănuntul, suntem companii responsabile atât din punct de vedere fiscal, cât și legislativ, care asigură mii de locuri de muncă pentru familiile din Republica Moldova, dar pentru a opera eficient, avem nevoie de reglementări echilibrate, clare și predictibile”, se spune în scrisoarea semnată de rețelele de magazine Linella, Nr1, Velmart, Green Hills, precum și de rețelele de benzinării Rompetrol, Tirex și Bemol.

Operatorii declară că, în fiecare an, din cauza schimbărilor legislative, sunt nevoiți să replanifice în grabă bugetele și procesele de lucru. Potrivit acestora, costul licenței de comercializare a produselor de tutun este în creștere, rata accizei se propune a fi majorată cu 25%, iar alte taxe s-ar suprapune acestor creșteri. Toate acestea ar urma să conducă la creșterea prețurilor finale pentru consumatori.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Majorarea accizelor va influența direct proporțional prețurile de achiziție de la distribuitori, ceea ce ne va impune să renunțăm parțial la comercializarea produselor de tutun din motiv că micșorarea marjei comerciale nu va acoperi comisioanele achitate băncilor comerciale: comisionul pentru tranzacțiile cu cardurile bancare, care variază de la 1 la 3% din suma tranzacției; costurile creditelor bancare și alte cheltuieli care la moment le suportăm. A desfășura o activitate în Republica Moldova devine tot mai complicat și costisitor. Suntem afectați de scumpirea creditelor, inflației, majorarea prețurilor la energia electrică și gaz natural”, se spune în scrisoare.

Semnatarii scrisorii subliniază că, în ultimii ani, accizele la produsele din tutun au crescut constant, sporind presiunea fiscală asupra consumatorilor și comerțului legal.

„Menționăm că, sub presiunea fiscală din anii precedenți și a altor șocuri ale pieței, vânzările legale ale produselor de tutun în țară au scăzut cu 20-30% comparativ cu anul 2019. În același timp, nu observăm o diminuare la fel de semnificativă a numărului de fumători conform statisticilor oficiale. Presupunerea logică este că acest segment de vânzări este pierdut fie din cauza migrației populației sau comerțului ilegal cu produse din tutun”, declară operatorii de comerț cu amănuntul.

Recent, compania IPSOS a publicat un studiu care arată că volumul comerțului ilegal cu țigarete în Republica Moldova a crescut de la 4,1%, în octombrie 2021, la 7,4%, în octombrie 2022. Potrivit cercetării, comerțul ilicit s-a dublat în special în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, de la 7,6% la 14,4%, precum și în localitățile din apropierea frontierei cu România, unde rata comerțului ilegal a crescut de la 4,6% la 9%.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.