Rezultatele studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Moldova”

20 Dec. 2022, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Dec. 2022, 11:35 // Actual //  MD Bani

Organizația Keystone Moldova a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele studiului sociologic „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova”.

Rezultatele studiului arată că conceptul de antreprenoriat social nu este cunoscut și înțeles pe deplin de populația țării noastre, dar nici de funcționarii instituțiilor de stat.

„Cercetarea a scos în evidență faptul că nivelul de cunoștințe al populației generale despre antreprenoriat social este foarte redus. Peste 60% dintre respondenți nu au auzit despre antreprenoriatul social. Doar 2% dintre cei chestionați și-au amintit denumirea unei întreprinderi sociale” , a declarat directoarea executivă Keystone Moldova, Ludmila Malcoci, în cadrul conferinței de presă.

În general, populația are o atitudine pozitivă față de întreprinderile sociale.

„Dacă ne referim la atitudini, vreau să menționez că atitudinea populației generale față de întreprinderile sociale sunt pozitive. Marea majoritate a populației este de acord sau total de acord cu faptul că întreprinderile sociale sunt foarte necesare și sunt benefice, rezolvă probleme stringente care deseori sunt ignorate de către Guvern și autoritățile publice locale; contribuie la angajarea în câmpul muncii a programelor defavorizate, la reducerea dependenței persoanelor defavorizate de ajutoarele sociale”, a adăugat directoarea executivă a Keystone.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, studiul arată că conceptul de antreprenoriat social este slab cunoscut și de către reprezentanții APL, deoarece majoritatea dintre ei nu pot să-l definească. Nivelul de colaborare  dintre APL și antreprenorii sociali este destul de scăzut – ⅔dintre reprezentanții APL nu cunosc nici un antreprenor social. De asemenea, reprezentanții APL nu dețin informații cu privire la politicile publice, politicile fiscale sau la cadrul normativ din domeniul antreprenoriatului social.

Experții în domeniul antreprenoriatului social au punctat aspectele care fac dificilă activitatea întreprinderilor sociale: lacune în legislația din domeniu, mediatizare slabă și insuficientă, politici publice/fiscale neatractive, imposibilitatea întreprinderilor sociale de a contracta credite de la instituțiile bancare, etc. Experții au menționat importanța promovării conceptului de responsabilitate socială în rândul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate.

Cercetarea a fost efectuată în perioada iulie-septembrie 2022. Cercetarea  este comprehensivă  și a fost realizată pe un eșantion de 1142 populație generală, 109 consumatori ai întreprinderilor sociale, 106 OSC-uri neimplicate în antreprenoriat social,  109 reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, 105 reprezentanți ai autorităților publice.

Proiectul „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova” este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia și implementat în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, centrul Contact și Keystone Moldova. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova.

Raportul privind rezultatele studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova” poate fi accesat AICI.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.