Rezultatele studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Moldova”

Organizația Keystone Moldova a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele studiului sociologic „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova”.

Rezultatele studiului arată că conceptul de antreprenoriat social nu este cunoscut și înțeles pe deplin de populația țării noastre, dar nici de funcționarii instituțiilor de stat.

„Cercetarea a scos în evidență faptul că nivelul de cunoștințe al populației generale despre antreprenoriat social este foarte redus. Peste 60% dintre respondenți nu au auzit despre antreprenoriatul social. Doar 2% dintre cei chestionați și-au amintit denumirea unei întreprinderi sociale” , a declarat directoarea executivă Keystone Moldova, Ludmila Malcoci, în cadrul conferinței de presă.

În general, populația are o atitudine pozitivă față de întreprinderile sociale.

„Dacă ne referim la atitudini, vreau să menționez că atitudinea populației generale față de întreprinderile sociale sunt pozitive. Marea majoritate a populației este de acord sau total de acord cu faptul că întreprinderile sociale sunt foarte necesare și sunt benefice, rezolvă probleme stringente care deseori sunt ignorate de către Guvern și autoritățile publice locale; contribuie la angajarea în câmpul muncii a programelor defavorizate, la reducerea dependenței persoanelor defavorizate de ajutoarele sociale”, a adăugat directoarea executivă a Keystone.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, studiul arată că conceptul de antreprenoriat social este slab cunoscut și de către reprezentanții APL, deoarece majoritatea dintre ei nu pot să-l definească. Nivelul de colaborare dintre APL și antreprenorii sociali este destul de scăzut – ⅔dintre reprezentanții APL nu cunosc nici un antreprenor social. De asemenea, reprezentanții APL nu dețin informații cu privire la politicile publice, politicile fiscale sau la cadrul normativ din domeniul antreprenoriatului social.

Experții în domeniul antreprenoriatului social au punctat aspectele care fac dificilă activitatea întreprinderilor sociale: lacune în legislația din domeniu, mediatizare slabă și insuficientă, politici publice/fiscale neatractive, imposibilitatea întreprinderilor sociale de a contracta credite de la instituțiile bancare, etc. Experții au menționat importanța promovării conceptului de responsabilitate socială în rândul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate.

Cercetarea a fost efectuată în perioada iulie-septembrie 2022. Cercetarea este comprehensivă și a fost realizată pe un eșantion de 1142 populație generală, 109 consumatori ai întreprinderilor sociale, 106 OSC-uri neimplicate în antreprenoriat social, 109 reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, 105 reprezentanți ai autorităților publice.

Proiectul „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova” este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia și implementat în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, centrul Contact și Keystone Moldova. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova.

Raportul privind rezultatele studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova” poate fi accesat AICI.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#keystone moldova #rezultate #antreprenoriat social #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.