Otrava la modă care îți dă aripi! Moldovenii consumă 600 de tone anual

Moldovenii consumă anual 600 de tine de băuturi energizante. Or, deputații în ședința de astăzi, 23 iunie, au aprobat un proiect de lege care interzice comercializarea acestora.

Deputații au susținut, în prima lectură, modificările la cadrul normativ în domeniul fabricării și circulației produselor alcoolice. Documentul prevede completarea Legii cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice cu noțiunea ”băutură alcoolică energizantă”. Iar printr-o altă modificare se propune interzicerea fabricării și circulației acesteia.

Conform proiectului de lege, ”băutura alcoolică energizantă” reprezintă producția alcoolică destinată consumului uman la fabricarea căreia în calitate de materie primă este utilizată cofeina sau alte substanțe tonifiante. Potrivit autorilor, un grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare ”Partidul Acțiune și Solidaritate, în prezent această categorie de produse nu este reglementată în legislația națională, iar impactul negativ demonstrat al băuturilor energizante cu conținut de alcool impune interzicerea fabricării și circulației acestor produse.

”Produsul este destinat, din păcate, în primul rând tinerilor și are impact negativ asupra sănătății lor. Totodată, documentul nu va afecta agenții economici, or Republica Moldova nu este țară producătoare, ci țară importatoare”, a menționat unul din autori, Alexandr Trubca. Deputatul a făcut o precizare că implementarea legii va afecta veniturile la bugetul de stat, dar a insistat că sănătatea tinerilor din țara noastră are un cost net superior.

Proiectul a fost susținut cu votul a 75 de deputați și urmează a fi votat în lectura a doua.

Alexandr Trubca susține că Republica Moldova a importat în 2019, 250 de tone, iar în 2021 cantitatea s-a majorat la 600 de tone. Tendințele din primele cinci luni ale anului 2022 arată că volumul va fi la fel ca și anul trecut. În urma interzicerii băuturilor energizante impactul bugetar va fi de 8 mil. de lei. Acestea sunt interzise în SUA din anul 2010, în Rusia din 2018, iar în UE respectivele băuturi nu sunt reglementate. Se vând în cluburile de noapte doar în Țările de Jos, Germania și Belgia. Conțin 100- 450 mg de cofeină și 9% de alcool.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#energizant #interzise #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma salarială pregătită de Guvern, pentru care sunt prevăzute 3,2 miliarde de lei, nu va elimina inechitățile dintre angajații sectorului bugetar. Deși Ministerul Finanțelor propune introducerea unei valori de referință de bază de 4.200 de lei, sistemul va păstra încă cinci valori derogatorii, ceea ce înseamnă că diferențele de salarizare vor continua să existe. Uniformizarea grilei prin aplicarea unei singure valori de referință rămâne doar un obiectiv pentru anii următori.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Maia Savva, a recunoscut că actualul sistem de salarizare a fost distorsionat de introducerea repetată a unor valori de referință diferite pentru diverse categorii de angajați. În prezent, există zece asemenea valori, stabilite prin legile bugetare anuale, iar reforma propusă va reduce numărul acestora, fără a elimina complet derogările.

„Noi, la moment, acum avem 10 valori de referință conform legii bugetare anuale, de ceea ce și-a distorsionat grila de salarizare pe care o avem”, a declarat Maia Savva.

Potrivit oficialului, noul mecanism va prevedea o valoare de referință de bază de 4.200 de lei, însă vor fi menținute și cinci valori derogatorii, aplicabile anumitor categorii de personal. Ministerul Finanțelor intenționează să reducă treptat aceste excepții, fără a anunța deocamdată un termen concret pentru eliminarea lor definitivă.

Mai mult, Savva a făcut trimitere la concluziile unui raport elaborat de experți, potrivit căruia un sistem salarial cu adevărat echitabil ar trebui să funcționeze în baza unei singure valori de referință pentru întreaga grilă bugetară.

„Conform raportului care a fost realizat de către experți, să avem obiectivitate și echitate asupra grilei de salarizare, ar fi și ar trebui să tindem să avem doar o singură valoare de referință aplicată pentru grila de salarizare”, a afirmat reprezentanta Ministerului Finanțelor.

Astfel, deși autoritățile își propun să corecteze dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, reforma nu va aduce imediat o uniformizare a mecanismului de calcul. Angajații din diferite domenii bugetare vor continua să fie remunerați în baza unor valori de referință distincte, în funcție de derogările păstrate în legislație.

Reforma are un impact bugetar estimat la 3,2 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ un miliard de lei este destinat majorărilor salariale din educație, unde creșterea medie anunțată este de 14,4%. Alte 845 de milioane de lei vor fi direcționate către personalul tehnic și muncitoresc din sectorul bugetar.

În total, cele două categorii vor absorbi aproximativ 1,85 miliarde de lei, echivalentul a aproape 58% din costul estimat al reformei.