Pe acoperișul sanatoriului ,,Bucuria” din orașul Vadul lui Vodă s-a instalat un sistem fotovoltaic-termic

21 Mart. 2022, 14:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Mart. 2022, 14:53 // Actual //  MD Bani

Pe acoperișul sanatoriului ,,Bucuria” din orașul Vadul lui Vodă a fost instalat un sistem fotovoltaic-termic. Datorită instalației, anual se va economisi 13 070 metri pătrați de gaz natural. De asemenea, va aduce și venituri instituției.

Proiectul a fost implementat în parteneriat cu Institutul de Energetică din Moldova și Universitatea Tehnică G. Asachi din Iași, Consiliul Județean Iași, bugetul căruia a constituit170 808 Euro.

Sistemul energetic solar autonom, generează energie electrică, apă fierbinte pentru încălzirea locuinței și apei menajeră anul împrejur, aer rece – pe timpul verii. Instalația are puterea 10.5kW și demonstrează posibilitatea creării sistemelor energetice solare autonome. Ea generează energie electrică în volum de 13200kWh anual și este cu aproximativ 15% mai mult decât o instalație fotovoltaică obișnuită datorită răcirii suplimentare a panourilor. Simultan cu aceasta ea poate încălzi zilnic 10 tone de apă cu temperatura 50°C vara și iarna, ziua și noaptea. Vara ea asigură aer rece pentru condiționarea aerului în încăperi.

„Așa instalație va economisi 13 070 m3 de gaze naturale anual. În condițiile de criză ea nu generează cheltuieli, dar va aduce venit în sumă de 7800 € anual”, a comunicat managerul proiectului, doctorul în științe tehnice, profesorul universitar,  Nicolae Covalenco.

În acest sens, în luna martie, curent, urmează a fi montată o instalație similară cu puterea 4.0kWp la Unitatea Medico-Sanitară din satul Răducăneni, județul Iași.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.