Peste 390 de terenuri private, expropriate pentru construcția drumurilor. Proprietarii vor primi 26 de milioane de lei

05 Oct. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 12:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Proprietarii a 392 de terenuri private ar urma să primească despăgubiri estimate la 25,93 milioane de lei pentru suprafețele preluate de stat în vederea construcției, reabilitării și extinderii unor drumuri naționale. Proiectul elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale urmează să fie examinat de Guvern în ședința din 7 octombrie.

Terenurile vizate sunt preponderent agricole și au o suprafață totală de 17,4664 hectare. Banii ar urma să fie achitați din Fondul rutier, în limitele bugetului aprobat, fără alocări bugetare suplimentare.

Pentru proprietari, exproprierea înseamnă că terenurile sau porțiunile necesare lucrărilor vor trece în proprietatea statului, în schimbul unei compensații. Despăgubirea va fi stabilită pentru fiecare proprietate în parte, pe baza rapoartelor de evaluare, în funcție de suprafață, amplasare, destinația terenului, accesul la infrastructură și alte caracteristici.

Cele mai multe terenuri sunt prevăzute pentru lucrări pe traseul M5, care leagă frontiera cu Ucraina, prin Criva, de Bălți, Chișinău și Tiraspol. Pentru acest drum sunt incluse 185 de terenuri, cu o suprafață cumulată de 9,3863 hectare, adică peste jumătate din suprafața totală propusă pentru expropriere.

Alte 105 terenuri, însumând 5,0789 hectare, sunt necesare pentru lucrări pe M3, traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești, inclusiv în zonele drumurilor de ocolire a orașelor Vulcănești și Cimișlia. Lista mai cuprinde 25 de terenuri pentru M1, 28 pentru R34, câte 12 pentru R33 și R14, 21 pentru G88 și patru pentru G131.

Valorile medii de evaluare diferă considerabil între localități. Pentru un hectar de teren, documentul indică aproximativ 2,72 milioane de lei la Corlăteni, raionul Rîșcani, 1,9 milioane de lei la Roșu, raionul Cahul, și 1,74 milioane de lei la Lăpușna, raionul Hîncești. La Stoianovca, raionul Cantemir, valoarea medie este de 102 875 de lei pentru un hectar. Acestea sunt repere de evaluare, iar suma efectivă pe care o va primi fiecare proprietar va depinde de particularitățile terenului și de suprafața preluată de stat.

Procedura ar urma să fie gestionată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin intermediul Administrației Naționale a Drumurilor. Compania va asigura emiterea actelor individuale și a notificărilor, plata despăgubirilor și depunerea cererilor pentru înregistrarea terenurilor în proprietatea statului.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.