Peste două miliarde de lei s-au risipit printre degetele statului. Cine a favorizat asta

Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020, bugetul public național a fost prejudiciat estimativ cu 2,5 miliarde de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova.

Din perspectiva autorilor proiectelor s-a atestat că deputații au preluat întâietatea în promovarea proiectelor actelor normative, iar cel mai frecvent, intențiile lor normative au vizat domeniul I (tendință constantă în ultimii 10 ani) – 146 proiecte și domeniul V – 86 de proiecte. Totodată, în anul 2020 (an pre-electoral) a crescut numărul inițiativelor legislative ale Președintelui.

CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.

De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.

Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.

#influențe #miliarde #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parcul industrial Răut de la Bălți funcționează doar pe hârtie. În hala fostei uzine sovietice Răut nu este niciun agent economic, potrivit declarației deputatului Boris Marcoci.

„Desigur avem nevoie parcuri industriale pentru agenții economici. Vreau să dau un exemplu, Parcul Industrial Răut de la Bălți. Este o hală industrială de 24 mii de metri pătrați unde nu e niciun agent economic. De zeci de ani nu se lucrează”, a comentat Marcoci eficientizarea a activității parcurilor industriale prezentată de ministrului Economiei, Dumitru Alaiba.

Ce putem face noi pentru a aduce agenții economici, l-a întrebat Marcoci pe Alaiba.

„Realitatea e realitate, acolo suflă vântul. Nicio lege luată aparte nu va soluționa problema nu există soluții magice. Noi venim cu modificarea legii la parcurile industriale, în guvern am probat programul de industrializeze lucrăm la acordarea subvențiilor. De exemplu, în România vii cu o investiție x și primești subvenții de la stat. Este o soluție pentru parcul Răut”, a răspuns Alaiba.

Parlamentul a votat în prima lectură un set de măsuri de eficientizare a activității parcurilor industriale. Măsurile au drept scop să stimuleze producția, vânzările și veniturile din taxe, astfel încât parcurile industriale din Republica Moldova să fie mai eficiente și mai atractive pentru afaceri.

Proiectul urmează să eficientizeze activitatea parcurilor industriale pe trei dimensiuni: conceptuală, funcțională și administrativă. Parcurile industriale vor fi divizate în 3 categorii – generale, specializate și multifuncționale (de tip A, B, C). Acestea vor putea fi create pe unul sau mai multe terenuri, fiind reglementate și facilitățile oferite companiilor care activează în zonele industriale. De asemenea, vor fi stabilite drepturile, atribuțiile și obligațiile rezidenților parcurilor industriale, fiind prevăzute cerințe mai stricte pentru contractele dintre companiile administratoare și rezidenți.

Documentul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a fost votat de 60 de deputați. După ce proiectul de lege va fi supus consultărilor publice, urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.