Piața asigurărilor zgâlțâită de un producător de semințe din Găgăuzia! Vrea să cumpere compania râvnită de Platon

Transtest SRL, producătorul de semințe Banzai din Găgăuzia, intenționează să cumpere compania de asigură Moldasig și a notificat Consiliul Concurenței despre concentrarea economică.

Obiectul principal de activitate al întreprinderii ,,Transtest” SRL este fabricarea pesmeților și biscuiților, a pișcoturilor cu termen de păstrare de lungă durată.

Societatea pe Acțiuni ,,Moldasig” la rândul său desfășoară activitate în domeniul asigurărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare.

„În vederea stabilirii compatibilităţii concentrării economice cu mediul concurenţial normal, Consiliul Concurenței va analiza operaţiunea notificată în conformitate cu Legea concurenţei nr. 183 din 11.07.2012 şi a Regulamentului privind concentrările economice, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr. 17 din 30.08.2013. Consiliul Concurenţei este interesat în obţinerea observaţiilor şi punctelor de vedere de la agenţii economici terţi referitor la modul în care concentrarea economică notificată, afectează sau poate afecta concurenţa”, se arată în mesajul Consiliului Concurenței.

Moldasig este liderul piețeii de asigurări din Republica Moldova, anunța în luna octombrie că își scoate la vânzare 80% la capitalul social al companiei, într-un pachet unic de acțiuni tranzacționabil pe piata reglementată.

Moldasig a încheiat anul 2022 cu un volum total de prime subscrise de 19,43 milioane euro, in crestere cu 53,3% fata de anul precedent, controlând 16,8% din piata de asigurări generale din Moldova. In anul 2023, MOLDASIG își menține pozitia de lider de piata, cu un volum de prime brute subscrise la finalul primului semestru de circa 11,92 milioane euro.

La sfârșitul lunii iunie 2023, compania deținea active in valoare totala de 621,2 milioane lei (aprox. 31,11 milioane euro), in timp ce valoarea activelor nete era de 236,4 milioane lei (11,9 milioane euro), din care capital social 60 milioane lei (3 milioane euro).

La aceiași data, Moldasig înregistra o rată a solvabilitatii de 182% si un Coeficient de lichiditate de 3,00, mult peste limita necesară, iar profitul net înregistrat de companie atingea 15,98 milioane lei.

În toamna anului 2020 în jurul companiei de asigurări Moldasig a izbucnit un adevărat scandal. Comisia Națională a Pieței Financiare îl acuza pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon că ar încerca să preia controlul companiei. Platon, pe de altă parte, susținea că nu face decât să-și obțină drepturile asupra pachetului de acțiuni care i-ar aparține în cadrul companiei. Puțini însă își mai amintesc cum a ajuns Moldasig dintr-o companie profitabilă, controlată 100% de stat, într-una în care 80% din acțiuni au mers către un offshore cipriot în spatele căruia stătea o companie de asigurări rusă.

Compania Moldasig a fost fondată în anul 2001, fondatorii săi de atunci fiind trei companii de stat: Banca de Economii (51%), Calea Ferată (25%) și Poșta Moldovei (24%). În scurt timp, compania a devenit una dintre cele mai active de pe piața de asigurări din Republica Moldova, având profituri consistente, estimate la zeci de milioane de lei în 2007.

În pofida acestui fapt, în anul 2008, se decide asupra unei majorări de capital a companiei în sumă de 48 de milioane de lei. Investiția venea din partea unei companii offshore din Cipru, denumită „Linekers Investments”. Astfel, offshore-ul cipriot intră în posesia a 80% din acțiuni, în timp ce Banca de Economii rămâne cu 10,2%, Calea Ferată cu 4%, iar Poșta Moldovei cu 4,8%.

În 2012, la scurt timp după inițierea dosarului penal, cele 80% din acțiunile Moldasig sunt vândute de către Linekers Investements (Rossgostrah) în schimbul sumei de 198 de milioane de lei (16 milioane de dolari), adică de aproape 5 ori mai mult decât investiția din 2008.

Platon declara recent că el și partenerii săi de afaceri ar fi cumpărat acele acțiuni în anul 2012.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldasig #Platon #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.