Pierderi de 676,8 milioane de lei pentru Moldovagaz. Au aprobat Raportul Financiar pentru 2020

Factori ce au determinat pierderile

151,2 milioane de lei – pierderile din achitarea serviciilor de transport a gazelor naturale. Acestea au fost formate pe fundalul creşterii la începutul anului 2020 a tarifului de transport a gazelor de la 32,32 la 256,67 lei pentru o mie de metri cubi, în timp ce tarifele reglementate pentru gazele naturale pentru consumatorii finali au fost adoptate de către Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică abia la început din noiembrie.

130,6 milioane de lei – devierile tarifare negative (diferenţa dintre preţul efectiv de achiziţie şi cel inclus în tarif), înregistrate în cursul anului trecut.

365,5 milioane de lei – crearea rezervelor pentru stingerea creanţelor neperformante, conform cerinţelor legislaţiei moldoveneşti şi standardelor internaţionale de contabilitate.

33 de milioane de lei – abateri în costul serviciilor de distribuţie a gazelor, precum şi a altor cheltuieli.

Alte subiecte discutate

Printre alte întrebări aflate pe ordinea de zi a şedinţei a fost aprobarea noii versiuni a statutului societăţii pe acţiuni, care a fost adusă în conformitate cu legislaţia modificată.

Aceasta vizează transferul funcţiei de prestare a serviciilor de ţinere a Registrului întreprinderi de la un registrator independent către Depozitarul Central Unificat, precum şi extinderea drepturilor acţionarilor.

La fel, a fost permisă organizarea adunărilor generale ale acţionarilor prin mijloace electronice de comunicare, precum şi într-o formă mixtă, cu prezenţa fizică a reprezentanţilor acestora.

De asemenea, au fost aprobate candidaturile a şase membri ai Consiliului de observatori al societăţii.

Despre Moldovagaz

SA „Moldovagaz” a fost înfiinţată în 1999.

SAP Gazprom deţine 50% din acţiunile companiei, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

Economistul Stas Madan critică modul în care guvernarea PAS a gestionat tentativa de majorare a TVA pentru produsele de igienă feminină și a amintit că tocmai actuala majoritate a introdus cota redusă de 8%, aplicată di 1 ianuarie 2025. Potrivit economistului, problema principală nu a fost neapărat intenția de revenire la cota standard de 20%, ci lipsa unei explicații cu privire la motivele măsurii și a unei alternative de sprijin.

„Tare interesant talentul celor din PAS de a se împușca cu propriile lor arme”, a comentat Madan, referindu-se la dezbaterea cu privire la TVA aplicată principalelor produse de igienă pentru femei.

Economistul atrage atenția că, deși din unele reacții publice s-ar fi putut înțelege că facilitatea fiscală există de mult timp, aceasta este relativ recentă. Cota redusă de TVA de 8% a început să fie aplicată de la 1 ianuarie 2025 și a fost introdusă în Codul fiscal chiar în perioada guvernării PAS.

Potrivit lui Madan, inițiativa i-a aparținut deputatei Doina Gherman și își are originea în politica fiscală discutată în 2023. În cadrul proiectului nr. 205/2023, Gherman a depus, la 6 iulie 2023, un amendament care prevedea aplicarea cotei de 8% pentru tampoanele igienice, absorbantele și tampoanele interne pentru femei, precum și pentru cupele menstruale.

Guvernul de la acea vreme nu s-a opus principiului cotei reduse. Madan amintește că, în avizul din 19 iulie 2023, Executivul a acceptat parțial amendamentul cu privire la aplicarea TVA de 8% pentru produsele de igienă feminină, stabilindu-se însă intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2025 și cu ajustarea la formulările tehnice și clasificarea tarifară.

Economistul consideră că problema actualei tentative de revenire la TVA de 20% nu constă neapărat în măsura fiscală propriu-zisă.

„Problema este că nu a fost prezentat niciun argument explicit de ce și nici o alternativă de suport”, afirmă Madan.

Mai mult, potrivit calculelor prezentate de economist, impactul asupra bugetului ar fi fost relativ redus. Aplicarea cotei standard de TVA de 20% ar fi adus statului venituri suplimentare estimate la doar 15–25 de milioane de lei.

Madan avertizează însă și asupra tendinței de a considera TVA redusă drept principala soluție pentru sprijinirea anumitor categorii. În opinia sa, statul dispune și de alte instrumente, uneori mai eficiente, precum voucherele sau deducerile fiscale, care pot direcționa ajutorul mai precis către beneficiari.

Economistul salută faptul că Guvernul a revenit asupra intenției, iar regimul fiscal pentru aceste produse urmează să rămână neschimbat. Totuși, el consideră că episodul scoate la iveală o problemă mai amplă de coordonare în interiorul guvernării.

„Este bine că Guvernul a reacționat și lucrurile vor rămâne neschimbate. Dar și mai bine va fi când guvernarea va avea o coordonare mult mai bună pe intern, iar inițiativele cu care va veni vor fi argumentate clar DE CE”, a conchis Stas Madan.