Planul diabolic al lui Putin! Sturza: A vrut să schimbe Guvernul de la Chișinău cu ajutorul intrușilor și trădătorilor

Ei (rușii n.r) voiau în timp record să ajungă la Odesa prin zona de sud a Ucrainei după care la Tiraspol. Primul mesaj, în dimineața de 24 februarie, care a venit de la Moscova la Chișinău a fost că noi nu avem deocamdată intenția să vă atacăm militar, dar trebuie să stați liniștit în bancă și să faceți ce o să vă spunem noi, a declarat fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza într-un interviu pentru Adrian Vascu la „Dialoguri de Valoare”

Potrivit fostului premier, între timp lucrurile nu au mers cum au sperat rușii. Nicolaev nu a căzut, Mariupol, o tragedie ce se petrece acolo, rezistă. Intenția de a interveni în Odesa s-a terminat cu un fiasco. Se pare că planul de a face Novo Rosia, plan încă în 2014, nu e realizabil și asta a salvat Republica Moldova.

Planul Moscovei a fost să schimbe puterea de la Chișinău pe cale pașnică prin intruși, coloana a cincea, trădători, politicieni afiliați și sponsorizați de Moscova, elementul corupt care astăzi se teme de investigațiile legate de corupție. Aceleași buchete de flori și pâine cu sare se așteptau la Chișinău. Ei în continuare visează la acest scenariu”, a punctat Sturza.

În opinia lui Sturza, Moldova a rămas singură ca fața spre război și cu NATO în spate.

Este o simpatie față de Moldova, care nu este pregătită din punct de vederea al preformației pentru a începe discuțiile de aderare. E momentul să ne rupem din fostul sistem sovietic și să ne întoarcem cu fața spre Europa. E nu vorbesc doar metaforic, dar și fizic. Infrastructura energetică și transportul a rămas cu fața în URSS. Un kw lumină, în prezent, poate fi adus din Est. Toată infrastructura trebuie întoarsă cu fața spre lumea civilizată. Și asta e marea provocare și aici cred că România trebuie să fie aproape”, a conchis fostul premier.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Sturza #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.

#producătorii de sfeclă de zahăr #protest