STUDIU: Moldova pierde lucrători, dar importă tot mai multă forță de muncă. De ce?

11 Nov. 2026, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Nov. 2026, 10:43 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova se confruntă cu un paradox pe piața muncii: în timp ce mii de cetățeni pleacă peste hotare în căutarea unor salarii mai bune, tot mai mulți angajatori locali recrutează lucrători din străinătate. Numărul documentărilor acordate cetățenilor străini în scop de muncă a crescut de peste trei ori în ultimii cinci ani, arată o cercetare realizată de Ina Vîrtosu și prezentată de Mișcarea Civică „Construim înCREDere!”.

Potrivit cercetării, numărul documentărilor acordate cetățenilor străini a crescut de la 1.305 în 2020 la 4.063 în 2025. Tendința se menține și în 2026: doar în primul semestru au fost înregistrate 3.918 astfel de acordări. În paralel, a crescut și numărul companiilor care angajează cetățeni străini. Dacă în 2020 erau 615 persoane juridice care recrutau muncitori din afara țării, în 2025 numărul acestora a ajuns la 1.050.

Autorii cercetării atrag însă atenția că deficitul de personal nu înseamnă neapărat că Republica Moldova nu dispune de oameni care ar putea ocupa locurile vacante. Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2025, aproximativ 58.000 de persoane din afara forței de muncă declarau că doresc să lucreze, iar peste 40.500 dintre acestea erau disponibile pentru angajare.

Un exemplu este domeniul transporturilor. În 2025, pentru ocupația de conducător auto au fost raportate 1.996 de locuri vacante, în timp ce 660 de șomeri erau înregistrați în aceeași ocupație. Cercetarea pune în discuție și nivelul salariilor și condițiile de muncă oferite de angajatori. În 2026, pragul salarial minim stabilit pentru lucrătorii imigranți este de 8.700 de lei. Autorii avertizează asupra riscului ca recrutarea din străinătate să devină o soluție mai comodă decât majorarea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajații locali.

O altă problemă identificată ține de cadrul legislativ. Noua Lege nr. 66/2026, care va intra în vigoare la 1 iunie 2027, nu prevede o verificare substanțială obligatorie a disponibilității forței de muncă autohtone înainte ca angajatorii să poată recruta personal din străinătate.

În acest context, cercetarea propune verificarea reală a deficitului de personal înainte de recrutarea externă, stabilirea unor criterii salariale adaptate sectoarelor economice, monitorizarea șederii lucrătorilor străini și stimularea angajării cetățenilor Republicii Moldova.

Autorii subliniază că importul de forță de muncă poate fi justificat economic, însă nu trebuie să înlocuiască investițiile în salarii competitive, formarea profesională și păstrarea angajaților în țară.

11 Nov. 2026, 10:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2026, 10:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Dosarul „Furtul miliardului”, una dintre cele mai răsunătoare fraude bancare din istoria Republicii Moldova, continuă să fie investigat, la mai bine de un deceniu de la devalizarea sistemului bancar. Ancheta a ajuns la dimensiuni de neimaginat, cu peste 1000 de volume de materiale, care ocupă un birou întreg la Procuratura Anticorupție. Între timp, procurorii investighează noi persoane și companii, aplică sechestre asupra bunurilor și solicită asistență juridică din străinătate pentru identificarea și indisponibilizarea activelor.

Șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, susține că volumul impresionant de documente și complexitatea operațiunilor financiare investigate fac ca dosarul să necesite resurse considerabile și o perioadă îndelungată de examinare.

„Ca să înțelegeți volumul acestei cauze penale, această cauză penală ocupă un birou întreg. El are peste 1.000 și ceva de volume”, a declarat Marcel Dumbravan.

Potrivit acestuia, din dosarul principal au fost separate mai multe cauze penale, o parte dintre acestea fiind deja transmise instanțelor de judecată. Printre persoanele ale căror nume au apărut public în legătură cu investigațiile disjunse, Dumbravan i-a menționat pe fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, precum și pe Natalia Politov-Cangaș și Corneliu Ghimpu. Șeful Procuraturii Anticorupție a făcut referire și la dosarul Victoriabank.

Marcel Dumbravan a precizat că procurorii continuă investigațiile și în privința altor persoane fizice și juridice care ar putea avea legătură cu frauda bancară. În dosarele separate au fost aplicate sechestre asupra unor bunuri, iar anchetatorii încearcă să identifice și alte active, inclusiv peste hotarele Republicii Moldova.

„Noi avem și comisii rogatorii internaționale pentru a aplica sechestre pe aceste cauze penale cu noi actori. Noi avem persoane puse sub învinuire, inclusiv pe acest dosar, și persoane juridice”, a declarat șeful instituției.

Potrivit acestuia, dimensiunea internațională a fraudei complică investigațiile, deoarece o parte dintre acțiunile procesuale necesită cooperarea autorităților din alte state. Comisiile rogatorii permit solicitarea de probe și efectuarea unor măsuri procesuale peste hotare, inclusiv în vederea aplicării sechestrelor.

Un alt factor care a influențat evoluția anchetei îl reprezintă schimbările intervenite în componența grupurilor de urmărire penală. În prezent, echipa responsabilă de investigarea dosarului este condusă de adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, întrucât cele mai complexe cauze sunt gestionate și monitorizate inclusiv la nivelul conducerii instituției.

Frauda bancară din perioada 2012–2014 a dus la dispariția a aproximativ un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc și la prăbușirea a trei bănci. Este vorba de Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Pentru acoperirea obligațiilor rezultate din intervenția statului, au fost emise garanții de stat, ulterior transformate în datorie publică.