Planul monstruos al lui Putin: ”Locuitorii și prizonierii din Herson vor deveni carne de tun”

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, a acuzat că armata lui Putin vrea să înarmeze prizonierii și localnicii din orașul ocupat Herson și să-i trimită pe front.

Ocupanții ruși plănuiesc să înarmeze prizonierii din Herson ocupat temporar și să-i trimită să lupte împotriva Forțelor Armate ale Ucrainei. Peste 2.000 de astfel de oameni s-ar afla în această situație, a declarat oficialul de la Kiev.

”Ei vor deveni carne de tun”, a adăugat Denisova.

Potrivit oficialului de la Kiev, există riscul și ca localnicii să fie trimiși de front.

În Herson, oraș din sudul Ucrainei, există un centru de detenție preventivă și trei închisori.

Comisarul Radei Supreme pentru drepturile omului a mai acuzat armata lui Putin că îi ridică și îi rețin pe localnici fără niciun motiv, de pe stradă.

”Oamenii sunt prinși chiar pe străzi. Ei dispar. Ocupanții vor o mobilizare forțată pentru a trimite ucrainenii pe front. Toată lumea înțelege că vor să-i folosească precum carnea de tun. Acest lucru ar însemna ca armata să tragă în ucraineni”, a avertizat Denisova, potrivit Obozrevatel.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.