Separatistul Krasnoselski, cum pumnul în masă: Transnistria va fi independentă

Liderul nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului Vadim Karasnoselski susține că Transnistria va fi independentă și va fi recunoscută ca stat. El își dorește ca acest lucru să se întâmple fără vărsare de sânge.

Am trecut prin 1992, au fost pierderi, ne-am apărat și patria de nazism, care s-a infiltrat apoi în statul vecin. Ne este greu, dar supraviețuim, acum încă o rundă de tensiune… Orice război, oricât de groaznic ar fi, trebuie să se termine cu pace până la urmă. Și suntem adepți ai păcii… Sunt convins că vom fi un stat recunoscut, dar aș vrea foarte mult ca recunoașterea noastră să fie nu prin vărsare de sânge, ci într-un mod pașnic, civilizat, prin negocieri. Deja au fost vărsări de sânge în 1992, apărând Patria noastră”, a spus Krasnoselski.

Acesta s-a referit și panglica bicoloră interzisă în Republica Moldova

În statele vecine, cineva își permite să interzică simbolurile Victoriei, să atace veteranii, să le smulgă premiile militare primite pentru Victoria asupra Germaniei naziste. În astfel de condiții, sărbătorim această sărbătoare… Tranistria a fost supusă unor atacuri teroriste… Armatele noastre sunt în regim normal, dar sunt pregătite să apere Transnistria”, a mai spus liderul separatist.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tranistria #krasnoselski #independenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a transmis luni că a decis să nu prelungească măsurile de urgenţă introduse anul trecut pentru a proteja consumatorii de creşterea preţurilor energiei, adăugând că aceste măsuri au contribuit la calmarea pieţelor europene de energie electrică.

La sfârşitul anului 2022, Uniunea Europeană, formată din 27 de state, se afla în mijlocul unei crize energetice acute, alimentate de invazia Ucrainei de către Rusia, statele membre investind apoi sute de miliarde de euro în reduceri de taxe, alocaţii şi subvenţii pentru a face faţă crizei.

”Comisia confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză”, se arată într-un comunicat, reamintind că acestea includ măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice şi reguli de stabilire a preţurilor cu amănuntul.

În ceea ce priveşte gazele, ţările Uniunii Europene au convenit la sfârşitul lunii martie să prelungească pentru următoarele 12 luni, până în martie 2024, un obiectiv voluntar de reducere a cererii de gaze cu 15%.

Comisia a adăugat că preţurile energiei electrice au scăzut acum la mai puţin de 80 EUR/MWh, iar preţurile gazelor nu numai că au scăzut, ci şi s-au stabilizat, în măsura în care creşterile preţurilor energiei electrice observate pe parcursul anului 2022 sunt considerate „mai puţin probabil să apară iarna viitoare”.

Ţările UE au raportat că au respectat în linii mari obiectivul obligatoriu de reducere a consumului de energie electrică cu 5% la orele de vârf – un pas important pentru reducerea presiunii asupra preţurilor.”

Comisia a mai spus că unele aspecte ale măsurilor de urgenţă au fost incluse în propunerile sale de ajustări structurale pe termen mai lung în proiectarea pieţei de energie electrică.